Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Companii

Ce s-a ales din emblemele comunismului

Autor: | | 3 Comentarii

În timp ce multe din numele mari ale economiei pre-1990 au dispărut sau își trăiesc ultimele zile în anonimat, altele au reușit să se adapteze la noile realități și prosperă, luptând de la egal la egal cu giganții continentului.

Pe platforma IMGB din Bucureşti lucrau în 1989 circa 13.000 de persoane. La orele la care se intra sau se ieşea de la serviciu tramvaiele şi garniturile de metrou se umpleau până la refuz. După căderea regimului Ceauşescu, o parte din fabrică a fost privatizată către grupul norvegian Aker Kvaerner, în timp ce alte secţii şi departamente au fost transformate în societăţi comerciale mai mici care au fost preluate de diverse firme ori s-au închis. ”S-au vândut multe echipamente şi utilaje, fie ca atare, fie la fier vechi. Fiecare a încercat să obţină cât mai mult pentru el şi nu a interesat pe nimeni că, dacă avea un management profesionist şi dacă ar fi fost restructurată în mod inteligent, IMGB ar fi putut supravieţui decent”, spune bucureşteanul Nelu T., un fost angajat al uzinei, acum pensionar. Cea mai importantă parte a întreprinderii de maşini grele care încă rezistă este cea preluată de un grup coreean. Doosan IMGB SA a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 302 milioane de lei, o pierdere de opt milioane de lei şi 446 de angajaţi. Cu alte cuvinte, departe de gloria de altădată.

Dacă trecem munţii, vom auzi poveşti similare la Braşov, unde în locul uzinei Tractorul a apărut în 2015 un centru comercial. Fabrica avea 22.000 de salariaţi în 1990 şi a scăzut până la 1.900 de angajaţi în 2007, când a fost închisă şi a intrat în lichidare. De vină ar putea fi, ca în atâtea alte cazuri, managementul neprofesionist, pierderea pieţelor externe, dar şi cele trei tentative de privatizare eşuate.

Și la Cluj Combinatul de Utilaj Greu (CUG) avea circa 8.000 de salariaţi în anii ‘80. În deceniul care a urmat, uzina s-a separat în opt societăţi diferite, iar trei dintre ele au decis în 1999 să fuzioneze sub vechiul nume CUG. În 2006, CUG, aflat într-o stare avansată de degradare, a fost cumpărat de germanii de la Max Aicher şi, în ciuda speranţelor că activitatea combinatului va fi repornită, fostele hale au rămas în ruină sau au fost închiriate pe bani puţini altor companii.

Probleme la malul Dunării

Combinatul Sidex din Galaţi a fost privatizat în 2001 către grupul Mittal pentru 77 de milioane de dolari, după ce i s-au şters datorii de circa un miliard de dolari. Surse din domeniu spun că datoriile fuseseră acumulate din cauza firmelor-căpuşă care se îmbogăţiseră pe seama companiei, dar şi că preţul de vânzare a fost de câteva ori mai mic decât valoarea fierului vechi deţinut de combinat.

 

În 2001, Sidex avea 27.000 de angajaţi şi avea o cifră de afaceri de circa 800 de milioane de dolari. Pentru 2015, Arcelor Mittal Galaţi (acesta este numele actual al combinatului) a raportat o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de lei (respectiv în jur de 950 de milioane de dolari), o pierdere de 297 de milioane de lei şi aproape 6.400 de angajaţi. În 2016, cifra de afaceri a scăzut la 3,4 miliarde, pierderile s-au redus un pic şi ele, la 271 de milioane de lei, iar numărul de salariaţi la coborât la 6.000.

Nu este, de altfel, nicio noutate pentru gigantul din Galaţi, care are probleme financiare încă din perioada crizei mondiale. În urmă cu două luni, directorul general al companiei, Bruno Ribo, explica pentru presa locală motivele pentru care Arcelor e pe minus: producţia anuală de circa două milioane de tone de oţel este prea mare pentru piaţa internă şi o parte trebuie exportată. ”Piaţa noastră naturală este, bineînţeles, România, dar şi zona Balcanilor şi a Mării Negre. Este, cu siguranţă, cea mai dificilă piaţă din Europa, fiind mai deschisă concurenţei din exteriorul UE”, spunea Ribo. Principalii competitori  sunt cei din Asia şi fosta URSS, care plătesc mult mai puţin pentru energie şi gaz şi nu achită nici un fel de subvenţii pentru producerea de energie verde sau pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

 

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro