În cazul proiectelor mari de Infrastructură, consultantul pe fonduri europene explică de ce acestea întârzie să fie depuse: lipsa cadastrului și întârzieri la finalizarea regimului juridic al unor terenuri supuse construirii. “Întârzierile țin și de personalul slab calificat din instituțiile care se ocupă de gestionarea proiectelor cu finanțare europeană. Și nu în ultimul rând, din cauza contestațiilor cu privire la procedurile de achiziție”, a spus Paula Pârvănescu, într-un interviu acordat Capital. Aceasta a explicat și care au fost lecțiile exercițiului financiar 2007-2013.
Capital: Ce fel de finanțare a fost populară în rândul autorităților locale în acest an?
Paula Pârvănescu: Există un interes crescut al autorităților locale pe submăsurile din cadrul PNDR 7.2 și 7.6 prin care pot fi derulate proiecte de infrastructură rutieră și de infrastructură socială și educațională, în special în mediul rural. Pe parcursul acestui an, autoritățile locale au accesat submăsuri pentru construcția și modernizarea de drumuri, dar și investiții de tipul cantinelor sociale sau a creșelor pentru copii. În 2016 a continuat trendul interesului autorităților publice din mediul urban pentru anvelopările de blocuri, pentru renovarea clădirilor monument istoric sau chiar pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere de tipul centurilor ocolitoare. Sunt proiecte care au fost derulate și în trecut, dar care sunt atractive pentru autorități și în actualul exercițiu bugetar.
Capital: Ce ați învățat din exercițiul financiar 2007-2013 în scrierea proiectelor cu finanțare europeană?
Paula Pârvănescu: Exercițiul 2007-2013 a fost o lecție dură pentru companiile de consultanță și proiectare. Spre exemplu, proiectele complexe de investiții din zona de construcții montaj au fost cele care au ridicat cele mai multe probleme. Atât în faza de elaborare a proiectului cât și în faza de implementare.
În exercițiul financiar anterior, viabilitatea unor proiecte de investiții a fost puternic influențată de intervalul lung de timp între depunerea proiectului și faza de implementare efectivă. În 2008, perioada de depunere – aprobare era de 2-4 luni. După 2010, în urma concedierilor masive din aparatul bugetar s-a ajuns la o criză de specialiști care să gestioneze situația proiectelor depuse. Practic, după 2010, perioada depunere – aprobare a ajuns să fie cuprinsă între 8 luni și 4 ani. QBECK are o experiență de peste 8 ani în fonduri europene și una dintre lecțiile învățate în această perioadă este că nu toate activitățile finanțabile sau finanțate pot avea succes pe piața din România.
Capital: Calitatea proiectelor depuse a crescut?
Paula Pârvănescu: Fără îndoială, calitatea a crescut substanțial. Actualele ghiduri au un grad mult mai ridicat al calității. Reglementarea, în mod complet, în ceea ce privește obiectul investiției și responsabilitățile în urma primirii finanțării. Această calitate, din punctul de vedere al consultanților QBECK, asigură un proces de implementare facil și totodată o desfășurare sustenabilă a activității societății în perioada de monitorizare.
Capital: Proiectele mari ale autorităților centrale pe POR sau PO Infrastructura Mare de ce întârzie să apară?
Paula Pârvănescu: Acest lucru se întâmplă, în primul rând, din cauza complexității și a lipsei resurselor necesare elaborării documentației tehnico-economică ce trebuie depusă. Spre exemplu, în cazul proiectelor de tip Infrastructură Mare vorbim despre lipsa cadastrului și despre întârzieri la finalizarea regimului juridic al unor terenuri supuse construirii. În al doilea rând, întârzierile țin și de personalul slab calificat din instituțiile care se ocupă de gestionarea proiectelor cu finanțare europeană. Și nu în ultimul rând, din cauza contestațiilor cu privire la procedurile de achiziție.
Capital: Cum vedeti că s-au mișcat autoritățile în 2016 în deschiderea apelurilor?
Paula Pârvănescu: Trebuie să subliniez faptul că în 2016 vorbim despre AFIR și POR, iar autoritățile au avut un slow-start. Asta și din cauza faptului că majoritatea AM-urilor au primit acreditarea de abia în luna iulie sau chiar în august, anul acesta. Această situație este agravată și de întârzierile publicării ghidurilor în formă finală și nerespectarea termenelor înaintate de autorități. Din toată întârzierea cauzată de factorii politici și administrativi există și semne pozitive, iar din anul 2017 o să putem să simțim beneficiile exercițiului bugetar 2014-2020.
