”Folosim mai mult decât avem, mai mult decât ne poate oferi natura, aşa că pentru tot restul anului 2014, consumăm de la natură 'pe datorie' bunurile şi serviciile de care avem nevoie ca să supravieţuim. Dacă ar fi să facem o paralelă, ne putem imagina că am moştenit un capital, dar în loc să cheltuim dobânda pe care o obţinem în fiecare an pentru fondurile pe care le avem în cont, noi cheltuim dobânda şi o parte din fonduri. Astfel, de la an la an capitalul e mai mic, dobânda la fel, iar noi cheltuim mai mult şi lăsăm în urmă mai puţin pentru generaţiile viitoare. Epuizarea acestui capital de resurse naturale şi acumularea de deşeuri şi emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze şi, în final, să colapseze”, arată organizaţia de mediu.

Potrivit sursei citate, impactul consumului excesiv se vede, deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, defrişările şi fenomenele negative cauzate de dispariţia pădurilor, dispariţia speciilor, colapsul unor stocuri de peşte şi schimbările climatice.

În luna septembrie, WWF a anunţat lansarea ”Living Planet Report 2014” (Raportul Planeta Vie), publicaţie bianuală ce măsoară sănătatea planetei noastre şi impactul activităţii umane.

”În 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea ţărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică şi putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situaţie total opusă. Cum putem schimba această tendinţă negativă? Alegând să ne 'reducem datoria', să consumăm cât mai puţin. Alegând energia din surse curate şi regenerabile care ajută la reducerea emisiilor ce ne afectează grav clima, oceanele şi calitatea aerului. Prin utilizarea puterii enorme pe care o avem ca şi consumatori – alegerea produselor locale, ecologice şi a celor recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări, precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru peşte şi fructe de mare”, notează WWF.

Earth Overshoot Day este o iniţiativă a organizaţiei Global Footprint Network, partener WWF, o zi în care se trage un semnal de alarmă referitor la consumul excesiv. Mesajul porneşte de la baza date referitoare la amprenta ecologică – care arată volumul resurselor naturale, indicii demografici, cât de mult consumăm, cât de eficient producem şi cine, ce şi cât consumă.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv şi apă pentru producerea bunurilor şi resurselor consumate de populaţie şi pentru neutralizarea emisiilor şi deşeurilor.

Conform ediţiei 2012 a Indexului Planeta Vie, România are o amprentă ecologică medie de 2,7 hectare pe cap de locuitor, adică utilizează această suprafaţă pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. În termeni comparativi, planeta nu ne poate oferi decât 1,8 hectare de teren şi apă.

Raportul ”Planeta Vie” reprezintă o analiză ştiinţifică şi, în acelaşi timp, o sursă globală de referinţă, care prezintă starea de sănătate a planetei, precum şi impactul activităţilor umane asupra acesteia. Documentul este realizat de către WWF, în colaborare cu Zoological Society of London şi Global Footprint Network.

Indexul a fost publicat, pentru prima oară, în 1998 şi este reluat o dată la doi ani. Timpul de prelucrare a datelor obţinute prin cercetare este de 3 ani – de exemplu, datele prezentate în ediţia 2012 sunt cele înregistrate până la sfârşitul anului 2009. (Sursa: Agerpres)