„Construcțiile au fost unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia românească. Anul 2020 a fost un an cu dificultăți pentru toate zonele, mai puțin construcțiile, care au reușit să aibă o creștere spectaculoasă, de aproape 16% ca volum, și au avut o contribuție pozitivă la formarea PIB-ului de 0,6% (PIB-ul pe 2020 a înregistrat o scădere de 3,9%). Aceste date demostrează că există un mare apetit din partea populației pentru a realiza niște investiții considerate sigure. Se știe că poporul român este prin tradiție un popor de proprietari, iar atunci când există anumite resurse financiare, acestea sunt direcționate cu precădere către domeniul construcțiilor. În ceea ce privește zonele în care s-au manifestat aceste creșteri din anul trecut, de remarcat este în domeniul construcțiilor inginerești s-au înregistrat cele mai spectaculoase creșteri, de 18,5%. Clădirile rezidențiale, creștere de 17,8% și clădirile nerezidențiale, 11%, ceea ce a dus la media de 16%”, declara în timpul conferinței organizată de Capital, Vladimir Alexandrescu.

Problemele fundamentale din industria construcțiilor

Purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică a pus accent pe o problemă cu care România se confruntă de ani de zile: cea demografică. Există o lipsă de capital uman în domeniu, iar acest lucru se poate observa prin faptul că de două ori mai mulți români lucrează în construcții în afara țării. Scenariul demografic negativ prin care trecem este un element definitoriu pentru potențialul absorbției de forță de muncă pe termen mediu și lung în construcții, dar și prin simplul fapt că numărul de rezidenți din România scade.

„Una dintre probleme este fondul uman. Toate sectoarele sunt afectate de această problemă. La noi, efectele par mai puternice decât în vest. Perspectiva nu este deloc încurajatoare. Se nasc mai puțini copii, mor mai mulți oameni, populația în vârstă de forță muncă îmbătrânește, se micșorează numericește, iar toate sectoarele sunt afectate de această problemă. Nu există nicio perspectivă imediată de rezolvare”, ne explica Vladimir Alexandrescu.

Al doilea element important al problemei pe care îl semnalează este și prețul ridicat al materialelor: „În România se produc din ce în ce mai puține materiale. Mai producem de pildă ciment, unde am avut o tradiție deosebită, și alte câteva materiale. Cele care sunt absolut necesare, în primul rând cele legate de fier, sunt importate”, completa purtătorul de cuvânt al INS.

Planul INS pentru studiul prețurilor materialelor de construcții

 „Am demarat o serie de întâlniri cu sectoare importante ale economiei, în primul rând cu construcțiile, pentru ca aceste statistici legate de costul materialelor de construcții să fie cât mai relevante și aproape de realitate”, declara Vladimir Alexandrescu.  

Dezbaterea poate fi urmărită pe canalul de Youtube EVZCapital AICI.