Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, a declarat, luni, că partidul său putea să revendice funcţia de preşedinte al Senatului, dar l-a propus pe Teodor Meleşcanu pentru că locul a fost al ALDE, iar social-democraţii au vrut să arate că sunt „corecţi până la capăt”.

„Am avut o discuţie cu domnul Meleşcanu legat de şefia Senatului, i-am făcut această propunere. Domnul Meleşcanu a acceptat în ideea că dânsul nu este de acord cu coaliţia ALDE – PRO România. Locul a fost al ALDE şi noi am vrut să arătăm că am fost corecţi până la capăt. Puteam să avem din partea PSD, dar am vrut să arătăm că suntem corecţi până la capăt”, a afirmat Dăncilă, în Parlament.

Ea a spus că a discutat cu colegii din PSD despre propunerea lui Teodor Meleşcanu la şefia Senatului.

Întrebată dacă cei din ALDE sunt colaboratori ai PSD de acum înainte, Dăncilă a răspuns: „Care vor, vor fi unii care vor să meargă spre PRO România, alţii care vor da dovadă de responsabilitate şi vor merge alături de Partidul Social Democrat, aşa cum au făcut la început, depinde de modul în care fiecare abordează acest aspect şi de modul în care tratează cu seriozitate guvernarea şi proiectele cu care au venit în faţa cetăţenilor”.

În legătură cu disputa pe care a avut-o cu Teodor Meleşcanu privind rechemarea ambasadorului George Maior, Dăncilă a precizat că acest lucru a fost lămurit.

„A fost o informare care a venit pe data de 7 – 8 (mai – n.r). Am înţeles că a fost transmisă, s-a întors din nou la Ministerul de Externe, la mine nu a venit decizia, a venit acea informare, acel memorandumul de informare, dar nu a fost o decizie. Nu este o decizie, am spus că nu a venit pe masa mea o decizie”, a explicat premierul.

Procedura de alegere a președintelui Senatului

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a anunţat, la 2 septembrie 2019, în plenul Senatului, demisia din această funcţie, pe care a deţinut-o 5 ani. La 26 august 2019, delegaţia permanentă a ALDE a decis retragerea de la guvernare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor şi reflectă configuraţia politică rezultată din alegeri, conform art. 64, alineat 2 din Constituţia României. De asemenea, persoana care ocupă această funcţie trebuie să aibă cetăţenia română şi domiciliul în ţară, statul român garantând egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestei funcţii (art. 16, alin. 3).

Regulamentul Senatului prevede că preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului Senatului, spre deosebire de ceilalţi membri ai birourilor permanente care sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni.

Este ales preşedinte al Senatului candidatul care întruneşte, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu adună numărul de voturi necesar, se organizează alte tururi de scrutin, la care participă primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi (art. 23 din Regulament).

Calitatea de preşedinte al Senatului încetează, înainte de expirarea mandatului, în două situaţii: demisie sau revocare.

Potrivit art. 29 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, dacă încalcă prevederile Constituţiei sau dacă încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori pe cele ale Regulamentului celor două camere.

Alături de cei patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori, preşedintele Senatului face parte din Biroul permanent al Senatului, fiind totodată şi preşedintele Biroului permanent.

Preşedintele Senatului convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările camerei şi asigură respectarea ordinii de zi, acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică şi anunţă rezultatul votului, convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent.

De asemenea, preşedintele reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne sau internaţionale.

Un alt atribut important al preşedintelui Senatului este sesizarea Curţii Constituţionale înainte de promulgarea legilor, cu privire la constituţionalitatea tratatelor, cu privire la constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului sau cu privire la conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice.

Nu în ultimul rând, preşedintele acestei camere asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, dacă această funcţie devine vacantă, dacă preşedintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile (art. 38 din Regulament).

Preşedinţii Senatului de după 1989 au fost: Alexandru Bârlădeanu (1990-1992), Oliviu Gherman (1992-1996), Petre Roman (dec. 1996-dec. 1999), Mircea Ionescu Quintus (dec. 1999 – febr. 2000), Nicolae Văcăroiu (2000-2004 şi 2004-2008), Ilie Sârbu (oct. 2008 – dec. 2008), Mircea Geoană (dec. 2008 – nov. 2011), Vasile Blaga (nov. 2011 – iul. 2012), Crin Antonescu (iul. – dec. 2012; dec. 2012 – mart. 2014), Călin-Popescu Tăriceanu (mart. 2014 – dec. 2016; dec. 2016 – sept. 2019).

Te-ar putea interesa și: