În ultimele decenii, suprafața marilor lacuri din lume a scăzut în mod constant, ceea ce a determinat experții să avertizeze că mai mult de jumătate dintre aceste lacuri ar putea suferi o diminuare semnificativă sau chiar să dispară complet.

În ultimii 30 de ani, mai mult de jumătate dintre marile lacuri și rezervoare ale planetei au înregistrat o reducere a dimensiunii, atribuită în principal impactului schimbărilor climatice. Această tendință îngrijorătoare ridică probleme în ceea ce privește disponibilitatea apei pentru agricultură, producerea de energie hidroelectrică și consumul uman.

Cauza declinului lacurilor naturale

O echipă de cercetători, condusă de hidrologul Fangfang Yao de la Universitatea din Virginia, a ajuns la o concluzie importantă după ce a efectuat un studiu. Constatările lor arată că mai multe surse critice de apă dulce de pe glob, de la Marea Caspică, situată între Europa și Asia, până la Lacul Titicaca din America de Sud, au suferit pierderi substanțiale de apă.

Studiul, publicat în revista Science, subliniază că declinul lacurilor naturale poate fi atribuit unei combinații de încălzire climatică și consum uman, după cum relatează Reuters.

53% dintre lacurile măsurate au scăzut din 1992 până în 2020

Oamenii de știință au evaluat aproape 2.000 de lacuri mari folosind măsurători prin satelit combinate cu modele climatice și hidrologice. 53% dintre lacurile măsurate au scăzut din 1992 până în 2020.

Aproape 2 miliarde de oameni sunt afectați de aceste schimbări. Există, de asemenea, cazuri în care cantitatea de apă a crescut, dar acest lucru este cauzat de intervenția umană, adaugă studiul.

Încălzirea globală va depăși pentru prima dată limita cheie de 1,5C

Potrivit cercetătorilor, există în prezent o probabilitate de 66% ca pragul de încălzire globală de 1,5°C să fie depășit până în 2027. Probabilitatea în creștere este atribuită emisiilor provocate de om și apariției anticipate a unui model meteorologic El Niño în cursul acestui an.

În cazul în care lumea va depăși această limită, oamenii de știință subliniază că, deși îngrijorătoare, se așteaptă ca depășirea să fie temporară. Depășirea pragului ar însemna că Pământul este cu 1,5°C mai cald decât era în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte de creșterea semnificativă a emisiilor de combustibili fosili rezultate din industrializare.

Chiar și o depășire de scurtă durată a limitei semnifică o tendință alarmantă de încălzire accelerată, mai degrabă decât o încetinire a creșterii temperaturii. Ținta de 1,5°C a devenit emblematică pentru discuțiile privind schimbările climatice la nivel mondial, țările angajându-se să se „străduiască să limiteze” creșterea temperaturilor globale în cadrul Acordului de la Paris din 2015.

Depășirea anuală susținută a pragului de 1,5°C timp de un deceniu sau două ar avea consecințe de anvergură, cum ar fi valuri de căldură prelungite, intensificarea furtunilor și creșterea numărului de cazuri de incendii de vegetație, scrie BBC.