Războiul Rusiei în Ucraina a venit într-un moment de cotitură pentru energia europeană. Într-o perioadă de criză în care gazul se pompează în Europa doar printr-o țară aflată sub invazie militară, care sunt șansele României de a deveni, pe termen lung, un jucător relevant pe piața energiei? Ei bine, conform specialistului Mihnea Cătuți, perspectiva este mai mult pesimistă decât optimistă, mai ales acum când rușii controlează Insula Șerpilor.

„Independența energetică e un subiect pe care eu îl văd mai bine la nivel european. Avem niște piețe interconectate, liberalizate care de multe ori funcționează în sincron. Când vine vorba despre nivelul național aș vorbi mai mult de securitatea de aprovizionare. Zăcămintele din Marea Neagră ar putea ajuta la acest lucru. Din păcate, expunerea de preț ar fi aceeași, nu ar face brusc gazele mai ieftine”, explică Mihnea Cătuți, Head of Research la EPG.

Ce șanse mai are Neptun Deep?

Chiar dacă vom ajunge la un moment dat să exploatăm zăcămintele din Marea Neagră gazul nu ar fi mai ieftin pentru simplul fapt că se produce la noi în țară. Prețul ar fi influențat în mod direct de situația europeană. La asta se referă liberalizarea pieței, la faptul că prețul este dat de cerere. Situația este totuși incertă deoarece nu a existat o bază legislativă satisfăcătoare pentru companiile din energie să înceapă exploatarea în off shore. În ultimii 2 ani s-a vorbit mult despre necesitatea schimbării legii off shore, iar nicio evoluție în această direcție a obligat gigantul american Exxon să iasă de pe piață.

„Până acum nu a existat regimul de reglementare și taxare a producției din Marea Neagră care să fie satisfăcător pentru investitori. Am zis că nimeni nu pleacă, că totul este bine, dar Exxon a plecat până la urmă. Romgaz a preluat un proiect foarte dificil în care dă 1 miliard de euro pentru că altfel Exxon ar fi ajuns la arbitraj internațional cu România pentru banii pe care i-au îngropat acolo. În zilele astea vorbim de prezență militară rusească pe Insula Șerpilor.

Deja este și mai greu de crezut că vom exploata gazele din Marea Neagră. Nici măcar nu vorbim despre tensiuni, vorbim de un conflict deschis în Marea Neagră și despre niște resurse ce sunt extrase de la mare adâncime și de la o mare distanță de țărm. Neptun Deep este destul de departe. Vorbeam despre probleme de securitate și geopolitică înainte de declanșarea războiului din Ucraina”, explică Mihnea Cătuți.

Europa consumă peste 500 de miliarde de metri cubi de gaz anual, fiind dependentă de Rusia. Anul trecut, în 2021, a consumat 552 miliarde metri cubi de gaze naturale, 84% importante, dintre care 172 miliarde metri cubi importați din Rusia, 34,5%.

„Din această cantitate care variază de la un an la altul, între 170 și 200 de miliarde vin din Federația Rusă. Europa în momentul de față are o capacitate de regazificare de gaz natural lichefiat de peste 200 miliarde metri cubi. Dar și aici avem o problemă: o bună parte din capacitate este în Spania, o piață de gaze care este destul de izolată care nu poate să exporte mai mult de 5 miliarde metri cubi în restul Europei. Avem capacitate neutilizată care este în Norvegia, în Algeria, Azerbaijan. În Norvegia și Algeria au fost presiuni din toamnă să crească producția. Norvegienii au spus că nu au de unde să alimenteze și mai mult”, ne transmite Mihnea Cătuți.

Infrastructura de gaz din Europa a fost gândită de la est spre vest, adică prin conducte să vină dinspre est gazul și să ajungă în vestul Europei. Experții sunt de părere că este nevoie de o nouă direcție a gazului pe continent, deoarece există capacitatea necesară, însă nu avem de unde să-l cumpărăm. Nu putem sista operațiunile de gaz natural din Rusia, deoarece nu am avea cu ce să ne mai încălzim la iarnă, dar nici nu putem găsi peste noapte alternative cu gaz natural lichefiat.