Ungaria devansează România într-un domeniu vital. Maghiarii și-au triplat rezerva de aur, noi nu cumpărăm deloc

Ungaria dă un nou exemplu României și reușește imposibilul într-un domeniu extrem de vital. Astfel, maghiarii și-au triplat rezerva de aur în ultima perioadă, la aproape 95 de tone, în timp ce țara noastră nu investește nimic în această arie.

În aprilie, banca centrală din Ungaria, condusă de un apropiat al lui Viktor Orban, a transmis că şi-a triplat rezervele de aur la 94,5 tone, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Motivul ar fi acela de a ajuta la stabilizarea economiei țării, în cotextul pandemiei și creşterii riscurilor inflaţioniste şi umflării datoriei publice.

Cea mai mare rezervă de aur din Europa Centrală și de Est

Ungaria a ajuns în prezent să aibă cele mai mari rezerve de aur per capita din Europa Centrală şi Est, lucru făcut clar de banca centrală. Aceasta ar fi cea mai mare achiziţie lunară de aur din iunie 2019, când banca naţională a Poloniei a cumpărat aproape 95 de tone, arată datele Consiliului Mondial al Aurului.

Înainte de anunţul Ungariei, în martie, guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, şi el un aliat fidel al partidului aflat la guvernare, a transmis că instituţia pe care o conduce va cumpăra cel puţin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forţa economică a ţării, scrie Bloomberg.

Discursuri populiste pe baza aurului

Aceste declaraţii şi achiziţii ar putea fi puse cu uşurinţă în contextul unor discursuri populiste în ţări cu guverne considerate ca devenind din ce în ce mai autoritare. Însă aurul a revenit şi în atenţia băncilor centrale din alte state. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional, Japonia, una dintre cele mai mature economii din lume, şi-a majorat rezervele de aur la 846 de tone, cumpărând 80,8 tone în aprilie.

România nu a mai cumpărat de zeci de ani aur

România nu a mai cumpărat de decenii aur, iar 60% din rezerva de 102 tone este ţinută la Londra.

Banca centrală a Turciei a achiziţionat aproape 13 tone, crescându-şi rezervele cu 5%, iar India 7,5 tone. De asemenea, Banca Thailandei şi-a întregit rezervele cu 42,5 tone în aprilie. Achiziţii au făcut şi băncile centrale din Uzbekistan, Kazahstan şi Cambodgia. Banca centrală a Serbiei cumpără metal preţios în ritm lent, dar constant, din 2019.

De câţiva ani încoace şi banca centrală a Rusiei îşi consolidează rezervele de aur în cadrul unei strategii de diversificare a rezervelor internaţionale în defavoarea dolarului. Băncile centrale folosesc metalul preţios, printre altele, pentru a proteja valoarea rezervelor în vremuri cu volatilitate ridicată.

În Ungaria, banca centrală a explicat că „apariţia unor noi vârfuri ale temerilor privind inflaţia şi datoriile la nivel mondial creşte şi mai mult importanţa aurului în strategia naţională ca activ adăpost şi de păstrare a valorii“. Banca centrală maghiară acordă metalului o importanţă crescută din 2018, când a cheltuit un miliard de euro pe aur. De atunci, ponderea aurului în rezervele internaţionale a rămas constantă – cam 15%.