Cauza este simpla: pregatirile au inceput cu un an mai tarziu decat in tarile vecine, iar banii guvernamentali au fost folositi, de cele mai multe ori, pentru o publicitate ale carei efecte nu prea se vad. Dar exista si firme particulare care spera sa scoata bani frumosi de pe urma eclipsei din 11 august.
Una dintre acestea este Edipres Tipo SRL din Tg. Mures. Firma Edipres Tipo SRL a luat fiinta in 1993, avand initial sapte investitori. In acelasi an, intr-un oras macinat de o raca interetnica, ca reminiscenta a sangeroaselor evenimente din martie 1990, firma avea sa lanseze pe piata mureseana primul cotidian independent, „24 Ore muresene”. Colateral cu acest cotidian, deja bine infipt pe piata, firma avea sa editeze integrame, reviste de umor, publicatii periodice, carti. In cele din urma, sase actionari s-au retras, iar Simion T. Pop a ajuns patronul firmei.
Cu toate acestea, Edipres Tipo a supravietuit unei acerbe concurente si dificultatilor pe care le intampina orice editura. O data ce cotidianul judetean s-a impus pe piata, patronul firmei a incercat (si a gasit) noi surse de venituri. Dintre acestea se poate aminti doar albumul fotografic al judetului, realizat cu sprijinul Consiliului Judetean Mures, editat in conditii grafice exceptionale. Pop T. Simion nu putea sa scape de vanzoleala generata de eclipsa totala de soare de pe 11 august.
Un proiect demarat in iarna si o noutate
Ideea de a aduce profit de pe urma eclipsei i-a venit patronului firmei inca din iarna. Atunci s-a gandit sa tipareasca o serie de vederi tematice la care sa ataseze sticla gen ochelari de sudura. Acest proiect nu a stat in picioare. Sticla fiind casanta, ambalarea si transportul ar fi produs pagube insemnate. Astfel ca a luat legatura cu specialistii de la Uzina foto de la Azomures. Acestia, desi la inceput au privit cu reticenta intreaga poveste, au purces la lucru cu o echipa de cercetatori. Telul lor era sa obtina o pelicula absorbanta, apta de a fi omologata, si care sa poata fi utilizata fara nici un pericol pentru consumatorul dornic sa se delecteze cu eclipsa de soare. In cele din urma, proiectul a reusit. S-a obtinut un filtru pentru lumina solara, compatibil cu cele folosite de NASA.
Apoi, a urmat tevatura omologarii. In cele din urma, o comisie pluridisciplinara coordonata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, avand in componenta si specialisti de la Ministerul Sanatatii, Institutul Astronomic si ICSPMCS (ca organ de avizare), si-a dat acordul concretizat prin Certificatul de conformitate nr. 471/31.05.1999. In acest aviz se da unda verde productiei de filtre pentru lumina solara model KFRI-2, care protejeaza ochii de razele ucigatoare. In documentul cu pricina se mentioneaza ca filtrul de unica folosinta poate fi utilizat atat de oamenii obisnuiti, cat si de „cercetatori, astronomi, meteorologi, operatori TV, fotografi profesionisti”.
Concluzia certificatului este clara: „Produsul indeplineste cerintele esentiale de securitate corespunzatoare domeniului de utilizare mentionat”.
De asemenea, pe vederi sunt inscrise in mod obligatoriu si instructiuni de folosire de genul: „Se va utiliza numai pentru protectia ochilor la observarea eclipsei”, „Daca folia este zgariata, rupta sau matisata, nu se va folosi”, „Nu se spala. Se sterge usor cu o carpa moale si uscata”. Pentru a indeplini ultimele criterii de calitate, producatorul lucreaza cu migala, ca nu cumva pe folie sa apara zgarieturi sau pliuri.
Probleme si sperante
de beneficii
Timpul fiind scurt, Pop a purces la treaba, constituind o echipa pluridisciplinara compusa din tehnoredactori, textieri, fotografi, caricaturisti si graficieni. Apoi, a urmat gasirea unei tipografii de calitate. Aceasta s-a dovedit a fi Tipografia Monitorul Oficial. La inceputul lunii iulie au iesit primele noua modele de vederi prevazute cu filtru solar, reprezentand caricaturi, fotografii artistice si grafica.
„Problemele nu s-au incheiat aici, ne-a declarat Pop. Nu am gasit nici o tipografie care sa asambleze in mod industrial filtrele pe vederi. A trebuit sa recurgem la proceduri artizanale. Deocamdata avem angajate, pentru lipire, 50 de persoane cu munca la domiciliu; dar, dat fiind tirajul mare, lista este deschisa. Am avut probleme si cu benzile dublu adezive, care nu se gasesc in Romania. In cele din urma, am reusit sa contactam o firma care a adus benzi dublu adezive de 12 mm din Spania. De cele de 5 mm, nici vorba”. Un angajat care lucreaza la domiciliu pe baza de contract de prestari servicii primeste 300 lei pentru fiecare vedere lipita.
In functie de solicitari, Edipres Tipo SRL mai are pregatite alte 36 de modele, fie artistice, fie umoristice. Pretul de vanzare catre difuzori este de 10.000 lei bucata, la care, desigur, difuzorul va adauga un procent care sa-i aduca cat mai multi bani. Din pretul „de fabrica”, 35% reprezinta costurile de productie, iar circa 30% este pentru difuzare. Deci Pop se asteapta la un castig de 100%, daca afacerea iese bine. Si se pare ca incepe sa miste. Doar in cateva zile au fost distribuite peste 200.000 de exemplare, 100.000 dintre acestea luand calea Litoralului.
Simion T. Pop este optimist, sperand ca pana la eclipsa sa poata vinde un tiraj total de mai multe milioane de exemplare, dat fiind ca difuzorii sunt „superincantati de idee”, asa cum ne-a spus. El spera sa se vanda cantitati importante de vederi si in alte zone cu eclipsa maxima, cum ar fi Bucuresti, Timisoara si Zona Retezatului.
Ineditul acestui demers consta in faptul ca aceasta vedere, pe langa ca permite urmarirea in conditii de siguranta a eclipsei, poate fi folosita drept cadou sau suvenir de la „eclipsa secolului”. Initiativa patronului targmuresan vine sa scoata, din punct de vedere economic, eclipsa, umbrita de balbaieli financiare si de lipsa de spirit intreprinzator ale majoritatii firmelor romanesti.
Patronul de la Edipres Tipo SRL nu exclude posibilitatea ca acest tip de folie sa fie folosita si pe scara industriala, in domenii cum ar fi sudura, protectia la otelarii sau ca filtre fotografice. Deocamdata, el asteapta cu sufletul la gura sa vada ce beneficii ii va aduce eclipsa, implicit imediata inventie denumita vedere-filtru solar.     

Peter Leb