Turcia trece la amenințări! Acordul cu Finlanda și Suedia riscă să fie respins. Cum se poate evita un astfel de scenariu

La doar două zile după ce a fost de acord să ridice obiecțiile de ultimă oră față de aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, președintele Turciei a avertizat că Ankara ar putea bloca în continuare procesul dacă cele două țări nu reușesc să satisfacă pe deplin așteptările sale.

Recep Tayyip Erdogan a declarat, la finalul summitului alianței de la Madrid, că acordul de 10 articole cu perechea nordică a fost o victorie pentru Ankara și a abordat toate „sensibilitățile” sale.

El a subliniat în special satisfacția cererii Turciei ca Suedia și Finlanda să extrădeze suspecți de terorism care au legături cu grupări kurde în afara legii sau cu rețeaua unui cleric în exil acuzat de lovitura de stat eșuată din 2016 în Turcia.

Totuși, Erdogan a adăugat că, dacă cele două țări nordice își vor încălca promisiunile, parlamentul turc ar putea refuza să ratifice acordul încheiat marți. Aderarea la NATO trebuie să fie aprobată în mod oficial de toate cele 30 de state membre, ceea ce conferă fiecăruia un drept de blocaj.

„Această afacere nu va funcționa dacă nu o aprobăm în parlament”, a spus Erdogan. „În primul rând, Suedia și Finlanda trebuie să își îndeplinească îndatoririle, iar acestea sunt deja în text… Dar dacă nu le îndeplinesc, atunci, bineînțeles, nu avem cum să o trimitem în parlamentul nostru.”

Suedia trebuie să extrădeze peste 70 de teroriști

Președintele Turciei a mai spus că Suedia a promis să extrădeze 73 de „teroriști” în Turcia și să ia măsuri drastice împotriva finanțării și activităților de recrutare ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – inclus pe lista grupurilor teroriste de către SUA și UE – și ale grupurilor conexe. Turcia consideră că Unitățile de protecție a poporului kurd sirian (YPG) reprezintă o extensie a PKK.

Textul memorandumului nu stabilește un număr specific de extrădări. Acesta precizează că Finlanda și Suedia vor soluționa „cererile de deportare sau de extrădare a suspecților de terorism aflate în curs de soluționare, în mod rapid și complet, ținând cont de informațiile, dovezile și informațiile furnizate” de Turcia, în conformitate cu Convenția europeană privind extrădarea.

Miercuri, ministrul turc al justiției, Bekir Bozdağ, a declarat că ministerele justiției din Suedia și Finlanda dețin dosare din Turcia privind 33 de persoane care ar avea legături cu PKK și cu rețeaua clericului turc cu sediul în SUA Fethullah Gülen.

Joi, jurnaliștii l-au presat în mod repetat pe Erdogan în legătură cu extrădările și dacă Suedia a promis de fapt numărul pe care l-a citat. El a declarat că numărul cererilor de extrădare se ridica anterior la 60, dar a fost actualizat la 73.

„Bineînțeles, ceea ce înțelegem este important din întâlnirile și discuțiile noastre”, a declarat Erdogan. „Suedia a promis că ne va da aceste 73 de persoane cu acest text. Ei pot sau nu pot, vom urmări acest lucru prin intermediul textului și vom lua o decizie”.

Suedia nu a comentat imediat declarațiile lui Erdogan

Delegația suedeză la summitul de la Madrid nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Guvernul suedez a încercat să înlăture îngrijorările că acordul ar duce la extrădări în Turcia fără un proces echitabil.

„Știu că sunt unii oameni care sunt îngrijorați că vom începe să vânăm oameni și să-i extrădăm și cred că este important să spunem că noi respectăm întotdeauna legile suedeze și convențiile internaționale și nu extrădăm niciodată cetățeni suedezi”, a declarat miercuri premierul suedez, Magdalena Andersson, la postul public de televiziune SVT.

Memorandumul nu prezintă numele persoanelor

Președintele finlandez, Sauli Niinistö, a subliniat la Helsinki că memorandumul nu enumeră nume de persoane.

„În cazul extrădărilor, vom adera la propria noastră legislație și la acordurile internaționale. În cele din urmă, extrădarea este o decizie legală discreționară pe care politicienii nu au dreptul să o influențeze”, a declarat Niinistö.

Odată cu semnarea memorandumului comun, NATO a mers mai departe cu invitarea celor două țări nordice în alianța militară care încearcă să se extindă și să se consolideze ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Partea cea mai lungă a procesului de aderare la NATO este ratificarea protocoalelor de aderare ale candidaților de către cele 30 de țări membre ale alianței. Este un proces care implică parlamentele naționale și care poate dura luni de zile.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că țara sa va lansa săptămâna aceasta procesul de ratificare a aderării planificate a Suediei și Finlandei la NATO și îl va încheia „foarte repede”, scrie The Guardian.