Ucraina critică o tentativă a Moscovei de a-i sufoca porturile, cruciale în exportul producţiei sale metalurgice, şi chiar că ar pregăti o ofensivă contra Mriupolului, ultimul mare oraş aflat sub controlul Kievului în est.
Dominând o mare scânteietoare, sub un cer de plumb, macaralele portului ucrainean Mariupol rămân nemişcate, activitatea portului fiind paralizată din cauza a ceea ce Kievul denunţă drept o blocadă rusă la Marea Azov.
Această mare de dimensiuni mici se află într-o zonă afectată de tensiuni puternice, între Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi estul Ucrainei, teatrul unui război cu separatiştii proruşi.
Moscova caută să ”blocheze porturile ucrainene de la Marea Azov, să facă să crească tensiunea şi – nu putem exclude – să lanseze o ofensivă militară asupra Mariupolului”, tuna în iulie preşedintele Petro Poroşenko, relatează News.ro.
La sfârşitul lui august, Statele Unite denunţau o ”hărţuire a transportului internaţional” care afectează ”sute de nave comerciale”. La începutul lui septembrie, reprezentanţa UE în Ucraina a acuzat, la rândul ei, Moscova de ”obstrucţionarea şi întârzierea trecerii” cargoboturilor.
Moscova aruncă vina pe Kiev, purtătoarea sa de cuvânt Maria Zaharova dând asigurări că ”controalele efectuate de Rusia vizează exclusiv să-i asigure securitatea”. ”Am văzut, în practică, de ce sunt capabile elemenetele radicale ucrainene”.
Difucultăţile au apărut odată cu construirea de către Moscova a unui foarte controversat pod de 19 kilometri lungime în Strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia.
Instalarea arcadelor podului, în 2017, a ”tăiat calea unei părţi a navelor, prea mari pentru a putea să treacă pe dedesubt”, a declarat pentru AFP Oleksandr Oliinîk, directorul Portului Mariupol.
Anul acesta, Paza de Coastă rusă a început să încetinească vapoare, oficial în vederea unor controale.
”Controalele durează trei sau patru ore, însă aşteptarea poate dura cinci zile” faţă de ”un maxim de zece ore” anterior, deplânge directorul portului. Iar aceste întârzieri provoacă pierderi importante armatorilor şi porturilor, care îşi pierd clienţii. Fiecare zi de aşteptare a unui cargobot îi costă ”între 5.000 şi 15.000 de dolari” pe proprietarii lui, spune el. ”Într-o bună zi, armatorii vor ajunge să ne spună basta, nu ne mai interesează!”.

 

În primele şapte luni ale anului, veniturile porturilor Mariupol şi Berdiansk au scăzut cu aproape un sfert faţă de aceeeaşi perioadă a lui 2017, potrivit presei. Tensiunea creşte inclusiv pe plan militar în apele puţin adânci ale Mării Azov, care scaldă sudul Donbasului, regiunea ucraineană în care războiul cu separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 10.000 de morţi în patru ani.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar sepratiştii, ceea ce Moscova dezminte, în pofida multor probe contrare. În iulie, Kievul a acuzat că aproximativ 40 de vedete de luptă se aflau deja la Marea Azov.
”Prezenţa forţelor armate ruse a devenit provocatoare şi agresivă”, a declarat recent la Kiev emisarul special american Kurt Volker.
În replică, Ucraina a transportat pe uscat, în septembrie, două navete blindate de artilerie în portul Berdiansk şi, potrivit ambasadorului său în Statele Unite, negociază cu Washingtonul să obţină două ambarcaţiuni de patrulare de clasa Island.
Duminică, două nave ucrainene au intrat în Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci, către Berdiansk, cu scopul de a eeveni, potrivit preşdintelui Poroşenko, ”o nouă bază a Forţelor navale ucrainene”.

Te-ar putea interesa și: