Summit mare, oameni importanţi, entuziasm uriaş, speranţe ambiţioase, dar un acord mic, care dacă nu ar fi fost redactat pe doar trei pagini, ai fi zis că a fost încheiat într-un restaurant şi scris pe o bucată de şerveţel. Cam aşa ar putea fi rezumată reuniunea de la Copenhaga legată de schimbările climatice.

Putem spune, fără ezitare, că summitul de la Copenhaga a fost un adevărat eşec, însă pentru că declaraţiile oficiale şi diplomaţia se tem de un astfel de termen, s-a spus că acordul este un pas mic dar relevant pentru lupta împotriva schimbării climatice.

Cei mai ambiţioşi luptători în favoarea mediului visau un acord care să cuprină cât mai multe cifre, care să reprezinte obligaţii pe termen scurt, mediu şi lung. Documentul final nu cuprinde decât o singură cifră: „2 grade Celsius”.

Astfel că în capitolul esenţial care prevede reducerea emisiilor de CO2, singura cifră care apare este obiectivul general de creştere a temperaturii globale limitată la „mai puţin de 2 grade Celsius” şi care nu reprezintă nicio surpriză.

În traducere, acest obiectiv  înseamnă o variantă de compromis între poziţia statelor puternic industrializate, care nu vor să-şi vadă economiile ruinate, şi ţările sărace ameninţate de seceta provocată de încălzirea globală şi care nu vor o creştere a temperaturii mai mare de 1,5 grade.

Obiectivul propus înseamnă că ar trebui ca emisiile globale de CO2 ă fie reduse cu 50% până în 2050, însă această crifră nu figurează pe nicăieri în document.

„Una din principalele calităţi ale acestui acord este aceea că este un acord”

Un alt capitol important al acordului este ajutorul financiar acordat de către economiile mari ale lumii pentru combaterea încălzirii globale. Acestea au promis un ajutor iniţial de 10 miliarde de dolari anual din 2010 până în 2012, pentru ca ulterior suma să crească până la nivelul de 100 de miliarde de dolari până în 2020.

Pentru a ne da seama cam care este importanţa acestui acord şi cât de mulţumiţi sunt liderii lumii de încheierea lui, trebuie urmărite declaraţiile acestora de la finalul summitului. Astfel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că „una din principalele calităţi ale acestui acord este aceea că este un acord”.