Bucureştiul este depăşit ca spaţii de retail de marile oraşe din provincie, situaţie care se va menţine până în 2010. Pentru planurile noi, dezvoltatorii au abandonat Capitala, de teama sufocării pieţei, dar şi din cauza scumpirii terenurilor.
Previziunile nu sunt întotdeauna confirmate de realitate. Noile proiecte de malluri aflate în dezvoltare nu sunt încă suficient de numeroase pentru a sufoca piaţa Capitalei. Potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, mai multe oraşe din România vor depăşi Bucureştiul în ceea ce priveşte spaţiile de retail la mia de locuitori. Argumentele sunt atât numărul mare de locuitori din Bucureşti, faţă de celelalte oraşe, reţinerea investitorilor de a ataca o piaţă care părea, la un moment dat, umplută până la refuz de noi proiecte comerciale, cât şi preţurile mari ale terenurilor.
Conform studiului menţionat, în 2010, în Capitală vor fi disponibili 353 mp de spaţii de retail la o mie de locuitori, cifră net inferioară unor oraşe precum Cluj-Napoca, cu 456 mp/1.000 de locuitori, Iaşi (530 mp/1.000 de locuitori) sau liderul absolut, Constanţa, care va oferi 812 mp pentru o mie de locuitori.
Nici prezentul nu arată prea bine pentru Bucureşti. Cei 79 mp spaţii de retail/1.000 de locuitori sunt depăşiţi cu lejeritate de aproape 300 mp/ 1.000 de locuitori înregistraţi în Cluj-Napoca sau 175 mp/1.000 de locuitori din Iaşi. Avansul în ceea ce priveşte spaţiile de retail înregistrat de provincie arată însă şi un alt aspect, mai neplăcut, pentru localităţile în cauză. Supraoferta de care toată lumea se temea că va crea probleme pe piaţa bucureşteană va afecta până la urmă provincia, unde atât puterea de cumpărare, cât şi populaţia sunt mai reduse faţă de cele din Capitală. De aici apare şi un paradox. Preţurile mari ale terenurilor, dar şi teama de a se ajunge la saturarea pieţei au protejat Capitala de sufocare pe segmentul de retail. „Acest fapt se datorează concentraţiei diferite de proiecte comerciale existente în Bucureşti şi în provincie. Începând cu anul 1997, când a apărut primul mall în România, majoritatea investitorilor au preferat Capitala datorită avântului economic“, afirmă Dan Ionaşcu directorul departamentului de evaluare al firmei imobiliare Cushman & Wakefield Activ Consulting.
Totuşi, dincolo de problemele existente, sectorul comercial bucureştean este extrem de tentant, beneficiind de avantaje precum populaţia de peste două milioane de locuitori sau de puterea financiară superioară, faţă de cea din celelalte oraşe din ţară, ce favorizează un consum mai mare. Unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa comercială autohtonă este compania cu acţionariat anglo-portughez Sonae Sierra. „Am întârziat cu câţiva ani intrarea pe piaţa românească şi acum am putea avea probleme dacă toţi cei care au investiţii pe piaţă le vor şi finaliza“, spune CEO al companiei Alvaro Portela. Însă, în dorinţa de a fi reprezentaţi şi pe piaţa din Capitală, Sonae Sierra a reuşit să realizeze un joint venture cu Caelum Development, un developer irlandez înregistrat în Polonia, pentru dezvoltarea centrului comercial Parklake Plaza. Acesta va costa aproape 600 de milioane de euro.
Potrivit anunţurilor dezvoltatorilor, stocul total de centre comerciale se va dubla anul acesta, depăşind un milion metri pătraţi suprafaţă închiriabilă. Vor fi livrate pe piaţă circa 20 de malluri. Patru vor fi în Bucureşti (Băneasa Shopping City, Liberty Center, Vitantis şi Grand Arena Berceni), restul în oraşe precum Constanţa, Braşov, Galaţi, Brăila, Oradea, Buzău, Piatra-Neamţ, Suceava şi Bacău.
Retailerii, pe urma dezvoltatorilor
Ultimul raport de piaţă al agenţiei Colliers International arată că deşi strategia multor retaileri nou-veniţi pe piaţă a fost să acopere mai întâi Bucureştiul şi ulterior provincia, anul trecut a dovedit faptul că aceştia s-au adaptat condiţiilor din piaţă, alegând oportunităţile existente. Astfel, Orsay şi Deichmann şi-au deschis primele magazine în cadrul Euromall Piteşti, New Yorker a ales European Retail Park Târgu-Mureş, în vreme ce Polus Cluj-Napoca a fost ţintit de multe dintre brandurile nou-intrate pe piaţa din România, cum ar fi Piazza Italia, Hervis, Takko sau Bershka.
Va reuşi Bucureştiul să egaleze, până la urmă, provincia? „Stocul total ca valoare brută este mai mare în Bucureşti, dar dacă îl împărţim la numărul de locuitori, oraşele din provincie, cu o populaţie mult mai mică, ies pe primul loc“, afirmă şi Florian Gheorghe, de la departamentul de cercetare al Cushman & Wakefield Activ Consulting. Dincolo de acest decalaj, rămâne însă o certitudine. Puterea financiară şi numărul mare de locuitori vor poziţiona întotdeauna Capitala în centrul interesului jucătorilor din piaţa imobiliară.
«Începând cu anul 1997, majoritatea investitorilor au preferat Capitala.»
Dan Ionaşcu, Cushman & Wakefield Activ Consulting
