Privite din exterior, galeriile de fotbal nu par decat niste grupuri de suporteri care urla si injura. Realitatea este insa cu mult mai complexa. O galerie competitiva costa bani si are nevoie de o organizare riguroasa din punctele de vedere financiar si logistic.

Steaguri, bannere, fulare, coregrafii, autocare. Desfasurarea de forte este cu adevarat impresionanta. Pentru liderii de galerie, viata nu este chiar asa de simpla precum pare. Daca nu reusesc sa finanteze si sa organizeze activitatea grupului, autoritatea lor va fi pusa imediat la indoiala.


Pe Daniel Marcu l-am cunoscut la restaurantul de sub peluza stadionului Giulesti. La cei 24 de ani ai sai, este un fel de “ministru de finante” pentru galeria Rapidului. “Veneam aici in tribuna de la cinci ani. Ma aducea tata si ma punea sa ma joc cu masinutele in timp ce el se uita la meci”, spune Marcu. Acum, el a ajuns presedintele Ligii Suporterilor Rapidisti. “Incercam sa fim independenti din punct de vedere financiar”, incepe Marcu discutia despre filozofia sa bugetara. Sursele de finantare pentru galeria Rapidului sunt multiple, dar nu au nici o legatura cu clubul pe care il sustin. Singura tangenta ar putea fi faptul ca, printr-o intelegere cu oficialii giulesteni, galeria primeste un euro pentru fiecare abonament vandut la peluza. Astfel, din aceasta sursa, suporterii primesc circa 6.000 de euro pe sezon. Apoi, fiecare membru al Ligii suporterilor trebuie sa plateasca o cotizatie lunara de 20.000 de lei. Este vorba de 8.000 de cotizanti, insa nu toti isi platesc “darile” la zi. De exemplu, in acest tur de campionat, Marcu a strans circa 120 milioane de lei din cotizatii. Ca orice organizatie care se respecta, Liga Suporterilor Rapidisti publica si un raport financiar in care explica fiecare cheltuiala. Marcu spune ca nu poate face ce vrea cu banii si ca are cenzori care il verifica la sange. “Coregrafiile mananca cel mai mult din buget. Sunt minimum cinci coregrafii pe sezon: la meciurile importante din campionat. La acestea se adauga si cupele europene. Anul acesta am cheltuit 160 de milioane de lei pe coregrafii, pentru ca am avut un parcurs lung in cupele europene”, spune Marcu. Sponsorii sunt si ei foarte importanti. Exista multe firme care finanteaza din punct de vedere logistic activitatea suporterilor si in special deplasarile acestora. Totusi, Marcu isi doreste sa gaseasca si alte surse de venit. “Am inregistrat marca Nord. Editam o revista cu acest nume si avem chiar cereri de publicitate in ea. Mai mult, in viitor vrem sa dezvoltam acest brand si sa deschidem un magazin, Nord Shop, cu obiecte promotionale”, explica Daniel Marcu.
si prin galeria Stelei bate vantul independentei financiare. Aici nu exista deocamdata o organizare juridica a suporterilor, insa stelistii au depus actele pentru infiintarea unei asociatii non-profit. Ne-am intalnit cu unul dintre liderii galeriei Stelei la clubul din Bulevardul Ghencea. “Am decis sa ne organizam astfel pentru a putea atrage sponsori. Acum aproape toate cheltuielile legate de pregatirea unui meci sunt suportate de membrii galeriei”, spune liderul din Ghencea. In acest moment, implicarea clubului din punct de vedere financiar se face doar la partidele din strainatate, cand fanii stelisti fie primesc biletele la meci, fie li se achita o parte din contravaloarea cheltuielilor de deplasare. si aici coregrafiile “mananca” cea mai mare parte a bugetului. Peluza este mai mare, iar cheltuielile cresc proportional. “In medie, o coregrafie ne costa aproximativ 1.000 de euro. Facem zece astfel de coregrafii pe sezon. La meciurile importante din campionat si in cupele europene”, spune liderul stelist. Pentru ca lucrurile sa evolueze bine la o galerie este nevoie de organizare riguroasa, similara cu cea unei armate. In peluza stelista, de exemplu, intra sapte grupuri care compun galeria din Peluza Nord. Fiecare astfel de grup ocupa in general acelasi sector si are un lider propriu. Aceasta organizare este absolut necesara pentru momentul declansarii coregrafiei cand este nevoie de o sincronizare perfecta.


La Dinamo, alta galerie, aceleasi retete. O intalnire la beraria Red Dogs din fata stadionului cu doi dintre componentii galeriei dinamoviste te edifica imediat asupra strategiilor economico-financiare. Marian si Tudor vin pe stadionul din soseaua stefan cel Mare inca de cand erau copii. “Galeria se autofinanteaza. Clubul ne-a ajutat prin faptul ca avem niste spatii publicitare la intrarea in stadion pe care le-am inchiriat unor firme. Banii ajung la galerie”, spune Tudor. si aici sursele de finantare sunt importante. De exemplu, membrii galeriei platesc 300.000 lei pentru o legitimatie care le asigura transportul la meciurile interne din deplasare. “Anul acesta, avem cam 1.000 de oameni care au cumparat asemenea legitimatii”, explica Marian. si suporterii dinamovisti sunt organizati intr-o fundatie, Societatea Suporterilor Dinamovisti. “O coregrafie costa in medie 50 milioane de lei. Insa poate ajunge si la aproximativ 100 milioane de lei. Este cazul coregrafiei din meciul cu Manchester United. S-a jucat pe Stadionul Lia Manoliu care este mult mai mare decat al nostru. Automat si cheltuielile au crescut semnificativ”, explica Tudor.


Dincolo de disputele dintre suporteri lucrurile evolueaza de la un an la celalalt. In urma cu zece ani, organizarea galeriilor era mult mai slaba si nici un membru al acestora nu se gandea la modalitati de atragere a resurselor financiarele. Tendinta devine din ce in ce mai clara: transformarea galeriilor in entitati juridice, bine organizate si cu strategii coerente de finantare.

Coregrafia, sufletul unei galerii

• Pentru galerii, realizarea unor coregrafii cu mesaje incitante reprezinta cea mai mare mandrie.


• Desfasurarea de forte implica mii de oameni, zeci de milioane de lei si zeci de ore de pregatire.

• Fiecare galerie are specialistii ei in mesaje si desen, organizati la fel ca o agentie de publicitate: cu copywriteri si art directori.

• Cele mai scumpe coregrafii sunt cele cu steaguri si cele cu bannere care acopera un intreg sector de stadion.

• Un carton costa intre 1.500 si 2.000 de lei. Metrul patrat de panza cumparat angro costa in jur de 10.000 de lei. Un litru de vopsea costa aproximativ 60.000 de lei.


• Cele mai scumpe coregrafii sunt facute atat la meciurile derby, cat si la cele importante din cupele europene.

• Pregatirea materialelor poate dura si o saptamana, totul pornind de la conceperea mesajului, creatia pe calculator, executia efectiva a bannerelor, steagurilor, cartoanelor si organizarea de la stadion.

Dinamo



• Galeria “alb-rosilor” este formata din opt grupuri care ocupa de fiecare data aceleasi pozitii in peluza stadionului din stefan Cel Mare. La peluza “Catalin Haldan” intra cam 3.600 de oameni dotati cu tot arsenalul necesar pentru un meci.

• Suporterii dinamovisti realizeaza in medie sase-opt coregrafii pe an (maximum zece), in functie de parcursul european al echipei.


• Costul unei coregrafii variaza de la 50 de milioane la 100 de milioane de lei pentru meciurile europene cu miza mare.

Steaua



• Statisticile arata ca este echipa cu cei mai multi suporteri din Romania. In Peluza din Ghencea, ocupata la fiecare meci de galerie, intra 6.000 de oameni.

• Galeria nu este organizata deocamdata din punct de vedere juridic, insa acest lucru se va intampla in primavara anului viitor.

• Galeria stelista organizeaza aproximativ zece coregrafii pe sezon, numarul acestora putand sa creasca in cazul unui parcurs lung in cupele europene. O coregrafie la Steaua costa in jur de 1.000 euro.

Rapid



• Suporterii rapidisti sunt organizati in Liga Suporterilor Rapidisti.

• Avand cea mai veche organizare (imediat dupa Revolutie) si strategiile de finantare sunt bine reglate.


• Intr-un sezon, bugetul galeriei este de circa 320-350 milioane de lei. Galeria organizeaza circa opt coregrafii pe sezon, acestea fiind si cele mai costisitoare pentru bugetul fundatiei.


• Au inregistrat marca Nord sub care editeaza o revista, unde vor sa vanda spatii publicitare.