În perioada 10-17 ianuarie, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind măsurile recent adoptate (măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor), la care au fost 387 de respondenți.

”CNIPMMR nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal ‘prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii’, ‘pentru o perioada de timp de cel putin un an, în care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii’, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”, spun reprezentanții CNIPMMR.

Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va avea efecte negative asupra mediului de afaceri: băncile vor transfera costurile către clienți, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor pentru companii (în special pentru microintreprinderi), vor scădea creditele nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economica.

În condițiile în care inflația anuală este peste 3% (așa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% (pragul de referință care a intrat în vigoare), evoluția în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1pp (punct procentual) peste media inflației, adaugă reprezentanții Consiliului pentru IMM-uri.

”Microîntreprinderile vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanțare, deoarece ele au folosit la maxim potențialul creditului furnizor, dispun de cel mai puțin numerar și vor depinde de finanțarea bancară pentru continuarea activității, iar în contextul noilor reglementări fiscale o crestere a costului de finanțare pentru noile credite poate determina chiar intrarea în recesiune: insolvența multor companii mici”, mai afirmă ei.

 

Suprataxarea băncilor va avea efecte negative și asupra persoanelor fizice (accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație), deci și asupra consumului, dar și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei publice.

”Deja s-au propus efecte în acest sens: în data de 14 ianuarie 2019 s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62% din volumul cerut de Ministerul Finanțelor Publice, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023, oferta băncilor fiind mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei, în schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34%, atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei)”, mai punctează aceștia.

CNIPMMR spune că suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populației (se vor transfera costurile către clienți) și se va reduce volumul investițiilor, inclusiv diminuarea unor activități economice. Această suprataxă deja creaza probleme societăților care produc energie pe bază de cărbune, arată conducerea CNIPMMR, dând ca exemplu protestele de la Complexul Energetic Oltenia.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, consideră totodată că suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populației (se vor transfera costurile către clienți, cresterea tarifelor catre utilizatorii finali, ceea ce va reducea numarul de abonamente Internet si/sau servicii telecomunicatii mobile. Țintele privind digitalizarea Romaniei, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi afectate, ceea ce va antrena franarea cresterii economice viitoare a Romaniei.

„De asemenea, va fi afectat mediul concurential, deoarece în prezent, competitia pe piata serviciilor de telecomunicatii este foarte intense, marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori situandu-se la o medie de 5%, iar uneori fiind negative”, adaugă el.

 

Ce spune sondajul CNIPMMR

La întrebarea: “Susțineți suprataxarea băncilor”, 61,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 38,7% declarând că susțin suprataxarea băncilor.

De asemenea, 69,3% din respondenți spun că băncile vor transfera costurile către clienți, 64% că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii (în special microintreprinderile) și pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au menționat scăderea creditelor nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, 46,7% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

În plus, 70,3% din respondenți spun că nu susțin suprataxarea companiilor din energie, în timp ce 66,2% din respondenți nu susțin suprataxarea companiilor din telecomunicaţii.

Mai mult, 78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Iar la întrebarea: “Pentru stabilirea de noi obligații fiscale ce măsuri considerați că sunt strict necesare?”, majoritatea covârșitoare a respondenților au solicitat aplicarea principiilor reglementării inteligente: 81,30% din respondenți au răspuns asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale, 78,70% au evidențiat necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact, 68% au menționat dezbateri publice cu toate părțile interesate, 66,70% au solicitat modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 58,7% au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor, 56% consultarea confederațiilor patronale și 53,30% Testul IMM.

De asemenea, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a explicat luni de ce reprezentanţii organizaţiei sunt îngrijoraţi de faptul că nu există încă o formă a bugetului de stat pentru 2019.

„Suntem extrem de îngrijoraţi că nici până acum nu avem un buget de stat şi nu s-au prezentat coordonatele unui buget. (…) În acest moment, se ridică mari problemele, dacă bugetul de stat va putea fi închis cu sistemul acutal de taxe şi impozite (n.red. – cel introdus prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018)”, a afirmat, luni, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, într-o conferinţă de presă.

„Suntem îngrijoraţi că ar putea fi introduse noi taxe şi impozite”, a subliniat Jianu, citat de Mediafax.

Te-ar putea interesa și: