SIF-urile se consolidează, restul acţiunilor scad

Ultima săptămână de tranzacţionare din luna martie a adus pentru piaţa bursieră de la Bucureşti o consolidare pentru acţiunile societăţilor de investiţii financiare, în timp ce principalele acţiuni lichide au înregistrat scăderi ale cursurilor, dar pe volume de tranzacţionare în scădere.

Dacă indicele principal al bursei a pierdut 1,7 procente, indicele care monitorizează întreaga piaţă cu excepţia acţiunilor SIF a înregistrat o depreciere mai redusă, de aproape

Ultima săptămână de tranzacţionare din luna martie a adus pentru piaţa bursieră de la Bucureşti o consolidare pentru acţiunile societăţilor de investiţii financiare, în timp ce principalele acţiuni lichide au înregistrat scăderi ale cursurilor, dar pe volume de tranzacţionare în scădere.

Dacă indicele principal al bursei a pierdut 1,7 procente, indicele care monitorizează întreaga piaţă cu excepţia acţiunilor SIF a înregistrat o depreciere mai redusă, de aproape un procent. Se observă astfel cum vânzătorii au stabilit preţul de tranzacţionare în cazul societăţilor listate mari, în timp ce investitorii mici şi medii şi-au îndreptat atenţia către acţiuni mai puţin tranzacţionate, dar care au raportat rezultate financiare preliminate pe anul trecut în creştere.

Acţiunile emise de societăţi precum Aerostar Bacău, TMK Artrom, Excelent Bucureşti, Şantierul Naval Orşova au înregistrat, în săptămâna analizată, noi preţuri maxime istorice la care s-au efectuat tranzacţii.
În cazul societăţilor de investiţii financiare, am avut informaţii legate de pragul de deţinere. Comisia Buget Finanţe nu a avizat, la jumătatea săptămânii, proiectul de ridicare a pragului de deţinere la capitalul SIF de la 1% la 5%. Tot legat de acest subiect, conform instrucţiunilor CNVM, investitorii care deţin în mod concertat mai mult de 1% din acţiunile unei SIF au fost obligaţi să raporteze aceste deţineri până miercuri.

Cele mai importante deţineri au fost raportate de către Banca Transilvania (împreună cu alţi investitori) la SIF Banat-Crişana, de aproximativ opt procente, şi de către Ampelus Holding Limited, care deţine 4,6% la acelaşi SIF. Rămâne de văzut cum vor alege aceşti investitori să se încadreze în prevederile legale, având în vedere obligaţia de vânzare, în termen de trei luni, a participaţiilor ce depăşesc nivelul de 1%. Aceste informaţii nu au avut impact în piaţă, indicele BET FI înregistrând trei şedinţe de creştere din cele cinci ale săptămânii. Estimările pe termen scurt rămân nemodificate: suport în zona 55.000 puncte, iar pentru creştere trebuie să avem depăşirea nivelului de la 61.000 puncte, pe fondul unor volume de tranzacţionare cel puţin duble faţă de valorile medii.

Reprezentantele sectorului bancar au încheiat săptămâna în scădere destul de importantă, cu excepţia acţiunilor Banca Carpatica; acestea au crescut cu aproape un procent. Acţiunile BRD Groupe Société Générale au pierdut 4,5%, ultima tranzacţie fiind încheiată la 21,1 lei, foarte aproape de minimul săptămânii, de la 21 lei, iar cele emise de Banca Transilvania, 2,75%. Evoluţia a fost corelată cu cea a sectorului bancar din centrul şi sud-estul Europei, monitorizat de indicele CECE Banking, care a înregistrat o scădere de 0,7%. În coşul indicelui, pe lângă TLV şi BRD, mai avem şi acţiunile Erste Bank, Bank Pekao şi OTP Bank.
În sectorul petrolier am înregistrat o evoluţie mixtă: creştere de 0,73% pentru acţiunile Rompetrol Rafinare şi scădere de 1,7% pentru acţiunile Petrom. În schimb, indicele CECE Oil & Gas de la Viena a înregistrat o creştere de peste două procente în urma creşterii preţului la petrol, care înregistrează tranzacţii la nivelul maxim al ultimelor şase luni.