În acest context, el a atras atenţia asupra faptului că o creştere economică bazată pe consum nu poate fi sustenabilă fără ajustări structurale şi revigorarea investiţiilor în sectorul public. 

"În 2016, România va fi pe podiumul creşterii economice din Europa, cu un ritm de creştere de peste 4%, însă în condiţiile unui foarte consistent avans al consumului, care, pe primele luni din 2016, s-a majorat cu circa 20% faţă de perioada similară din 2015. În următorii ani, pentru România este foarte importantă competitivitatea externă. În prezent, exporturile româneşti depăşesc 40% din PIB ceea ce ne plasează undeva la media europeană, însă ritmul de creştere al exporturilor s-a înjumătăţit. În acelaşi timp, pe fondul creşterii consumului, importurile cresc în ritm accelerat, dublu faţă de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial", a explicat, marţi, Marinescu, conform Agerpres.. 

Potrivit acestuia, pentru a fi sustenabilă, creşterea consumului trebuie să se bazeze pe progrese durabile în contul productivităţii şi al veniturilor. 

"Nu trebuie să ne mulţumim doar cu această latură cantitativă a creşterii economice, ci trebuie să acordăm o atenţie aparte şi laturii calitative, adică ajustărilor structurale care să aducă îmbunătăţirea productivităţii şi o creştere durabilă, sănătoasă", a adăugat consilierul prezidenţial. 

În acest context, oficialul consideră esenţială revigorarea investiţiilor, în special a celor publice, având în vedere că în timp ce investiţiile private dau semne de revenire, se adânceşte penuria investiţiilor publice. 

"De aceea se impune cu prioritate îmbunătăţirea capacităţii administrative a statului, esenţială în special pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură", a subliniat Cosmin Marinescu. 

Totodată, consilierul preşedintelui a atras atenţia asupra derapajelor pe care România le înregistrează de la consolidarea fiscală. 

"Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată. Deficitul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviaţie semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%. Nici chiar un acord cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviaţie fiscală. România este, din păcate, una din ţările UE care reversează trendul de consolidare fiscală în perioada post-criză. În perioada 2015 – 2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai consistente", a explicat Marinescu. 

În opinia lui, această evoluţie este, o dată în plus, confirmarea faptului că, fără o puternică voinţă politică şi guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale. 

"Practic, deficitele sunt un soi de notă de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente. Aşa se explică, de exemplu, tentaţia pentru deficite care, în UE, a generat binecunoscuta criză a datoriilor suverane", a adăugat consilierul. 

În acest context, el consideră că România are nevoie de o viziune economică sănătoasă, pe termen lung, dublată de responsabilitatea decidenţilor de politici economice. 
"Un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi să ieşim definitiv din capcana politicilor prociclice, adică să nu mai facem deficite mari în anii de boom economic, cum a fost cazul perioadei de dinaintea crizei", a subliniat Cosmin Marinescu.