din tara, o adevarata isterie la nivelul autoritatilor locale. Vom face si vom drege, se bat cu pumnii in piept mai marii urbei. Dupa care, in fata nemultumirilor, de multe ori justificate, ale cetatenilor, dau vina unii pe altii, se plang de lipsa de bani si incearca sa ne convinga ca alta era situatia daca Romania se afla pe undeva pe la tropice.Cea mai incurcata poveste este, de departe, in Bucuresti. In 1999, licitatia pentru contractele de salubrizare stradala si menajera pentru trei sectoare (1, 4 si 5 se aflau deja in custodia Rebu, aparuta in 1997) prevedea expres obligatia firmelor castigatoare de a efectua si activitatea de deszapezire.”In 2001, printr-o hotarare de Consiliu General, activitatea de salubrizare stradala, implicit cea de deszapezire, a fost cesionata, impreuna cu bugetul aferent, catre sectoare. Incepand de atunci, Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) nu a mai avut decat un rol de control in acest domeniu”, explica Razvan Murgeanu, directorul general al Directiei de Utilitati Publice din PMB.Descentralizarea a dus la aparitia unor diferente semnificative intre modul de tratare a problemei. Astfel, numarul si tipul utilajelor folosite variaza foarte mult de la sector la sector, dar nu in functie de suprafata care se cere deszapezita, ci raportate la niste criterii inca misterioase. „Cel mai prost sta sectorul 5, unde inca se lucreaza cu nisip imprastiat din tractor cu lopata”, afirma Magdalena Iuga, sefa Serviciului Salubritate Igienizare din cadrul PMB. Pe urma, daca in mai toate sectoarele societatile de salubrizare lucreaza cot la cot cu administratiile domeniului public, tot in sectorul 5 Primaria a renuntat la serviciile REBU si a incredintat activitatea departamentului ADP din subordine. Consecinta? „Cele mai ieftine servicii din Capitala – cu doua milioane de dolari anual avem salubrizare si deszapezire”, dupa cum afirma primarul Daniel Marian Vanghelie, dar si strazile cele mai pline de zapada din intreg orasul, dupa cum sustin numerosi soferi.Dar brambureala manageriala, care a facut ca centrul de comanda sa nu se afle nici la PMB, nici la primariile de sector, nici la Prefectura, se manifesta cel mai bine atunci cand vine vorba de costuri. Desi locuiesc in acelasi oras, bucurestenii platesc diferit serviciile de deszapezire. „Noi platim o taxa fixa de 14 miliarde de lei pentru luna de iarna, in care sunt cuprinse salubrizarea stradala si deszapezirea”, spune primarul sectorului 1, Vasile Gherasim, care se declara „partial multumit de actiunea Rebu”.”In sectorul 2, spune Anatol Albu, purtatorul de cuvant al primariei locale, ziua de asteptare, atunci cand sunt anuntate ninsori, costa 319 milioane de lei, iar ziua de actiune este platita societatii Supercom cu 645 de milioane”. si in sectorul 3 se plateste in aceeasi formula, doar ca tarifele percepute de Rosal sunt diferite: 214 milioane de lei ziua de asteptare si 1,183 miliarde de lei ziua de actiune. In sectorul 4, Rebu primeste bani doar pentru zilele de actiune, in functie de constatarile Primariei, suma maxima fiind de 8,5 miliarde de lei pe luna, iar in 6 se aplica aceeasi metoda de calcul, bugetul pentru deszapezire fiind de aproape 60 de miliarde de lei pentru iarna 2003 – 2004. Gurile rele spun ca toate aceste metode de calcul le-ar putea permite firmelor sa umfle, mai mult sau mai putin, valoarea reala a serviciilor prestate sau, din contra, sa-si reduca cheltuielile. „Consideram ca nefondate si lipsite de profesionalism aceste afirmatii”, spune directorul general al Rebu, Gerhard Puri.Nici in alte orase situatia nu e mai roz. La Brasov, doua licitatii controversate pentru concesionarea deszapezirii nu au dus la stabilirea unui castigator, iar la Cluj subprefectul Viorel Cuibus spune ca, din cele noua firme care au incheiat contracte cu primaria, doar doua par a fi serioase.Pentru bucuresteni, o solutie a problemelor legate de deszapezire ar putea fi ca alegerile din aceasta vara sa duca la disparitia actualelor conflicte dintre autoritatile locale si la schimbarea modului de abordare a problemei. Asta mai ales ca, in toamna lui 2004, contractele cu societatile de salubrizare expira.

Strazile secundare asteapta primavara
O constanta a contractelor incheiate cu societatile de salubrizare este ca, dupa ce se finalizeaza „Urgenta 1” (adica strazile pe care circula vehiculele RATB, precum si caile de acces catre spitale, scoli, fabrici de paine etc.), utilajele vor actiona si pe strazile pe care exista programe de evacuare a deseurilor menajere (practic, pe toate celelalte).Nu este clar – atat primariile, cat si societatile invocand diverse motive pentru a ocoli raspunsul – daca interventia este obligatorie sau devine obligatorie doar acolo unde nu este posibila ridicarea gunoiului. Nici situatia din teren nu e mai edificatoare. Daca avem in vedere ca foarte multi bucuresteni nu au vazut in aceasta iarna plugul pe strada lor, care a ramas circulabila doar datorita traficului, s-ar putea crede ca este valabila a doua varianta. Concluzie contrazisa de faptul ca pe unele strazi laturalnice gunoiera nu a aparut tocmai din cauza nametilor.
· 334 de strazi principale in Capitala, in lungime de 383 km;
· 5.006 strazi secundare, in lungime de 1.437 km;
· patru societati de salubrizare (Rebu, Rosal, Urban si Supercom) si sase ADP-uri se ocupa de deszapezirea carosabilului.

Sare versus asfalt
Cea mai mare problema produsa de iarna intr-un oras nu o constituie, in opinia unora, traficul rutier si pietonal ingreunat. In Bucuresti cel putin – dar pericolul este acelasi peste tot – exista riscul reaparitiei gropilor. Explicatia este simpla: sarea utilizata (singura sau in combinatie cu nisipul) pentru topirea zapezii si combaterea poleiului are neajunsul de a largi semnificativ fiecare por sau fisura, deschizand drumul pentru erodarea rapida a carosabilului.Solutia? Renuntarea la sare, ceea ce insa ar transforma circulatia intr-un adevarat haos, atata vreme cat temperaturile raman sub zero grade, ori inlocuirea acesteia cu substante cel putin la fel de eficiente, mai scumpe, dar care nu ataca asfaltul.
· 1,5 mil. lei/t – sare pentru deszapezire;
· 3,5 mil. lei/t – clorura de calciu (solutie 30%);
· intre 6 si 32 mil. lei/t – granule speciale pentru topirea ghetii si zapezii produse in SUA;
· 30 -50 mld. lei – 20.000 – 30.000 de tone de sare folosite intr-o iarna in Capitala;
· minimum 70 mld. lei ar costa utilizarea altor substante antiderapante;
· 1,2 mil. lei – reabilitarea unui metru patrat de asfalt;
· circa 10.000.000 metri patrati – suprafata carosabila deszapezita in Bucuresti si supusa riscului degradarii din cauza sarii;
· 12.000 mld. lei ar costa reabilitarea suprafetei respective.

Iarna la altii
· Moscova – 86 mil. km patrati de carosabil. 23 milioane km patrati – deszapezite de Dorinvest, o societate de stat, iar restul cad in sarcina celor zece districte ale orasului. La actiuni participa pana la 8.500 de utilaje, iar bugetul alocat este echivalent cu circa 1.500 miliarde de lei.
· Boston – chiar si in timpul viscolului utilajele trec pe strazi pentru a imprastia o solutie care transforma cea mai mare parte a zapezii in apa. Trotuarele sunt curatate de locuitori cu masini speciale, iar granulele utilizate usuca asfaltul in circa doua ore.
· Paris – cea mai mare parte a zapezii adunate pe marginea drumului e transportata in afara orasului in cateva zile.