Sebastian Burduja: Marii consumatori de energie, sprijiniți prin două scheme adoptate de Guvern

Executivul a aprobat joi două ordonanțe de urgență menite să susțină marii consumatori de energie din România. Măsurile vizează atât compensarea directă a costurilor cu energia, cât și reducerea contribuțiilor la certificatele verzi. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acest sprijin este esențial pentru menținerea competitivității industriei românești, mai ales în contextul geopolitic actual și al tranziției energetice.

Sprijin dublu pentru industria energo-intensivă

Prima măsură vizează exceptarea parțială de la plata certificatelor verzi, în baza unei scheme de ajutor de stat cu un buget estimat de 578,4 milioane de euro, valabilă până în 2031.

Cea de-a doua ordonanță permite plata eșalonată a ajutoarelor de stat pentru companiile afectate de costurile indirecte generate de emisiile de gaze cu efect de seră, prin prețul energiei electrice.

Ambele forme de sprijin sunt dedicate întreprinderilor care activează în sectoare expuse riscului relocării emisiilor de carbon, precum:

• metalurgie
• producția chimică
• mase plastice
• hârtie
• construcții metalice
• producția de hidrocarburi

Aceste sectoare contribuie cu aproximativ 6% din PIB-ul României, aducând anual peste 100 milioane de euro la bugetele publice, potrivit Guvernului.

Sebastian Burduja: „Susținerea vine exact când trebuie”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că noile măsuri răspund solicitărilor venite din partea industriei. „Chiar și Liberty Galați ne-a cerut acest lucru”, a spus el, subliniind că plățile vor putea fi făcute de două ori pe an, ceea ce va spori lichiditatea companiilor.

În plus, Burduja a menționat că România se află pe un trend ascendent în ceea ce privește creșterea capacității de producție a energiei:

• În 2023 au fost puși în funcțiune 1.200 MW, cât în precedenții 8 ani la un loc

• În 2025 se dorește dublarea acestui record, cu 2.500 MW adăugați în sistem

• Proiecte cheie: Mintia (1.050 MW), Iernut (430 MW), parcuri solare și eoliene

Impactul interconexiunilor și al războiului din Ucraina

Ministrul Energiei a explicat că prețul ridicat al energiei în România este influențat și de deficiențele în rețeaua de interconexiuni din Europa Centrală și de Est, care împiedică circulația energiei ieftine din vestul Europei.

Totodată, Ucraina, care era anterior un exportator regional de energie, a devenit între timp importator, ceea ce a creat presiuni suplimentare asupra pieței. Cererea crescută din Republica Moldova este un alt factor în această ecuație.

În acest context, Guvernul a continuat sprijinul pentru Republica Moldova prin prevederea unui mecanism bilateral care asigură livrarea de energie în condiții reglementate, în caz de necesitate.

Ce prevede concret prima ordonanță

• Schema de sprijin se adresează 200 de beneficiari estimați
• Reducerile la certificatele verzi pot ajunge până la 85%
• Sprijinul se aplică doar pentru punctele de lucru eligibile
• Se impune o taxă minimă de 0,5 euro/MWh
• Schema se va aplica după autorizarea de către Comisia Europeană
• Ajutorul de stat se acordă anual, pe bază de cerere și documente justificative

A doua ordonanță: sprijin în două tranșe

Pentru companiile care suferă din cauza costurilor indirecte ale emisiilor de carbon, Guvernul a modificat schema de ajutor deja existentă.

Plata se va face în două tranșe, pe măsură ce România încasează fonduri din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Bugetul anual estimat pentru acest sprijin este de maximum 150 milioane de euro.

Obiectiv pe termen lung: energie mai ieftină și industrie mai competitivă

Burduja a subliniat că principalul remediu este creșterea capacității de producție internă: „Cu cât crește oferta, cu atât prețul trebuie să scadă. Asta e regula pieței.”

El a evitat să ofere o estimare exactă a impactului financiar al ordonanțelor asupra industriei, dar a menționat că proiectele de infrastructură energetică sunt în desfășurare, iar unele ar putea fi gata chiar în 2025.