Se supraîncălzește economia din cauza reducerii taxelor? Nici vorbă!

După reacția de ieri a președintelui Iohannis, scăderea poverii fiscale prevăzută în Codul fiscal s-ar putea să fi devenit deja istorie. Opoziția la adresa noului Cod fiscal este generală – cu excepția guvernului, desigur. Bancherii, BNR, finanțatorii externi ai României și, iată, președintele, s-au arătat îngrijorați că scăderea fiscalității (1) ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a statului și (2) ar duce la supraîncălzirea economiei, scrie profesorul de economie, Bogdan Glăvan, pe blogul său.

1. Ca să fim scrupuloși, nu scăderea fiscalității în sine periclitează finanțele publice, ci lipsa de corelare între veniturilor bugetare (obținute prin aplicarea birurilor) și cheltuielile publice. În ultima perioadă guvernul a anunțat/luat măsuri care într-adevăr, amenință să crească substanțial deficitul bugetar: pe de o parte, reducerea considerabilă a TVA, a impozitului pe dividende, eliminarea taxei pe capitalul imobiliar al companiilor (taxa pe stâlp) și a supra-accizei la carburanți și, pe de altă parte creșterea salariului minim, a alocațiilor pentru copii, a salariilor bugetarilor și a pensiilor. Toate acestea au un impact bugetar de aproape 5% din PIB.

Acum, normal ar fi fost ca bancherii și președintele să se fi arătat preocupați de lipsa de strategie a guvernului, care în loc să țină cheltuielile publice în frâu, pentru a gestiona precaut reforma fiscală, anunță cu surle și trâmbițe că le va crește, întocmai ca pe vremea guvernului Tăriceanu, în anii de boom economic, când România a dus o politică bugetară în stil grecesc. Reducerea fiscalității este foarte importantă pentru economia României. Decidenții politici – de Cotroceni, BNR sau Palatul Victoria – ar trebui să se pună de acord în privința implementării ei, nu să o submineze prin declarații contradictorii.

MAI MULTE, AICI