În cei cinci ani de la privatizare, cifra de afaceri a companiei a crescut de două ori, profitul s-a majorat de cinci ori, iar valoarea pe bursă a crescut de peste 30 de ori, în dolari.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina, privatizat în 2002 pentru 11,4 milioane de dolari, a ajuns până la o valoare de piaţă de circa 3,35 miliarde de dolari. Alro s-a dovedit astfel a fi una dintre cele mai proaste afaceri făcute de Stat, dar una foarte profitabilă pentru grupul Vimetco (fostul Marco Industries), care a preluat compania. Cu cinci ani în urmă, înainte de privatizare, Alro era, ca şi acum, o companie profitabilă şi fără datorii. Oare a bănuit atunci omul de afaceri rus Vitali Matsitski, aflat în spatele Vimetco, că valoarea afacerii cu aluminiu românesc va creşte de peste 30 de ori, în dolari, în numai cinci ani? „Am beneficiat şi de o conjunctură extrem de favorabilă pe piaţa internaţională a aluminiului. Dacă în 2005, tona de aluminiu era cotată la 1.400-1.600 de dolari, anul trecut aceasta a depăşit 3.000 de dolari“, a declarat, într-un comunicat, Christian Wuest, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, la anunţarea unui profit de 134 milioane de dolari pentru 2006.
În ultimii cinci ani, investiţiile de la Alro au depăşit 182 de milioane de dolari. Rezultatele nu au întârziat să apară, productivitatea majorându-se de la 50 de tone/angajat, în 2002, la circa 70 de tone pe angajat, în 2006. În paralel, compania a trecut la integrarea pe verticală, pentru asigurarea unui flux complet de la materie primă la produse finite şi desfacere. În 2006, a fost demarată fuziunea cu Alprom Slatina. Alro a început, de asemenea, proiectul de retehnologizare a companiei de alumină Alum Tulcea. Achiziţionarea Alum, în 2005, a asigurat un flux mai bun al materiei prime, dar şi o expunere mai scăzută la fluctuaţiile de preţ.
Potrivit analiştilor Contrast, unul dintre avantajele competitive ale Alro este dezvoltarea de parteneriate cu jucători globali în domeniul extracţiei de bauxită, pentru a asigura materiile prime necesare producţiei de aluminiu.
Un miliard de dolari pentru o centrală electrică
Alro intenţionează să construiască o centrală electrică proprie care ar urma să elimine problemele cu achiziţia energiei electrice, subiect de scandal naţional în ultimii ani. Potrivit reprezentanţilor Alro, investiţia greenfield ar trebui să aibă o valoare de circa un miliard de dolari, astfel încât centrala termoelectrică să dispună de o capacitate de producţie de 1.000 MW. Mai mult, electricitatea obţinută ar putea utilizată de toate unităţile din cadrul grupului. În ultimii zece ani, costurile cu achiziţia energiei electrice la Alro au crescut cu peste 135%. Compania mai este interesată de privatizarea complexului energetic Craiova-Turceni-Rovinari şi de finanţarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară Cernavodă. Printre avantajele competitive ale societăţii, analiştii firmei de consultanţă Contrast au identificat portofoliul diversificat de clienţi. Mai mult de 80% din producţia Alro este vândută prin London Metal Exchange sau prin contracte directe pe termen lung cu clienţi din peste 25 de ţări. De anul trecut, compania a început să acorde o atenţie sporită pieţelor est-europene, unde marjele de profit sunt mai ridicate, pentru a stabili parteneriate strategice.
Randamente mari pentru acţionari
CAPITALIZARE RECORD Titlurile au crescut de la 4,59 lei în octombrie 2005, înainte de suspendarea pentru fuziunea cu Alprom, până la un maxim de 11 lei, când firma a ajuns la o capitalizare record: 7,85 miliarde lei.
REACŢIE Acţiunile au urcat pe bursă cu 15%, după ce Vimetco a anunţat intenţia de listare pe bursa londoneză.
DIVIDENDE Alro a propus distribuirea unui dividend brut de 0,389 lei/acţiune,
de trei ori mai mare decât anul trecut.
PER: Raportul preţ/câştig per acţiune era de 17,49 la finele lunii martie. Indicele exprimă, la nivel teoretic, durata de recuperare a unei investiţii într-o acţiune, din profiturile obţinute de emitent.
sursa: KTD INvest
Câştiguri din poziţie de monopol
Alro este cel mai important producător de aluminiu primar din Europa Centrală şi de Est şi singurul producător de aluminiu şi aliaje pe bază de aluminiu din România. Capacitatea sa de producţie instalată este de peste 260.000 de tone anual. Compania are o poziţie de monopol pe piaţa primară locală de aluminiu şi una puternică pe piaţa internaţională. Poziţia este asigurată de bariere de intrare pe piaţă relativ înalte, potrivit firmei Contrast. Principalele pieţe de desfacere pentru aluminiul produs la Alro sunt Uniunea Europeană şi Turcia, însă compania exportă şi în Statele Unite, Israel, Coreea de Sud şi Arabia Saudită.
Anul trecut, Alro a realizat o cifră de afaceri de 782 de milioane de dolari (623 de milioane de euro) si un profit net de 136 milioane de dolari (108 milioane de euro), de peste trei ori mai mare faţă de cel din 2005. Rezultatele financiare au arătat o creştere susţinută a cifrei de afaceri, de 40% comparativ cu 2005, care combinată cu investiţiile în mijloace fixe a condus la un indicator combinat de creştere de 58%, potrivit calculelor Contrast. Vitmeco (Marco Industries) a devenit acţionar majoritar la Alro în 2002, când a preluat de la stat un pachet de 10% din acţiuni pentru doar 11,4 milioane de dolari. Grupul cumpărase anterior 41% din acţiuni printr-o campanie agresivă de achiziţii de pe piaţa de capital, titlurile Alro fiind listate la BVB. După privatizare, ruşii au realizat mai multe majorări de capital, la care AVAS nu a putut participa, majorându-şi astfel participaţia la peste 87%.
Fondul Proprietatea mai deţine în prezent aproape 10% din acţiuni. Alro şi-a previzionat pentru acest an o cifră de afaceri de 741 milioane de dolari, cu 5% mai mică faţă de anul trecut. Profitul prognozat se păstrează în jurul a 135,6 milioane de dolari.
