numarului de contracte de munca?
Gheorghe Barbu: In programul de guvernare, sunt prevazute doua directii legate de relaxarea fiscala: cota unica de impozitare, de 16%, aplicata deja, si reducerea treptata a contributiilor la asigurari sociale, de la 49,5% la 39,5%, in urmatorii patru ani. Cand s-a luat in calcul aceasta masura, s-a pornit de la ideea ca numarul salariatilor din Romania va creste de la 4.650.000 la aproximativ cinci milioane in urmatorii patru ani.
Capital: Din informatiile furnizate de predecesorii dvs., anul trecut, munca la negru urcase la 22%, in timp ce estimarile unor experti nationali si ale unor organisme internationale faceau referire la 30 – 37%.
Gheorghe Barbu: Sunt patru milioane de persoane intre 15 si 64 de ani care nu sunt evidentiate nici la munca, nici in somaj. Nicaieri. Alte doua milioane de romani sunt in afara tarii. Din aproximativ 11 milioane, cat numara populatia activa, lucreaza 4,6 milioane. Rezulta ca cel putin 1,5 milioane de romani, care sunt acum in Romania, s-au pierdut din scriptele oficiale. Nu sunt contribuabili. Doar 70% din totalul cheltuielilor din Romania se regasesc in castigurile salariale.
Capital: Pentru a aduce la lumina forta de munca, veti apela si la sisteme de coercitie mai dure?
Gheorghe Barbu: Voi aduce modificari la Legea privind inspectia muncii, ca sa intaresc rolul functionarilor publici si posibilitatile pe care le au in verificarea respectarii legislatiei muncii.
Capital: Din discutiile avute, in particular, cu multi intreprinzatori, acestia sunt informati din timp asupra venirii inspectorilor in control, asa ca de pomana se vor mari amenzile.
Gheorghe Barbu: Asta este o boala a Romaniei. Nu putem adopta legi intr-un fel anume numai pentru ca exista cativa care le vor ocoli. Trebuie timp pentru a schimba comportamentul functionarilor. Deocamdata, s-a luat masura cresterii salariilor. Inspectorii din Inspectia Muncii aveau si pana acum niste stimulente care ar trebui sa fie acoperitoare pentru activitatea pe care o fac.
Capital: In programul de guvernare, se face referire la introducerea conventiilor civile de munca.
Gheorghe Barbu: Suntem in plin proces de revenire asupra Codului muncii. Prin masurile pe care vrem sa le propunem partenerilor sociali chiar in urmatoarele zile, propuneri la care au lucrat inclusiv experti de la Banca Mondiala, vrem sa flexibilizam piata muncii. Procedurile existente de normare a muncii, concediere colectiva si individuala, prevederile privind raspunderea angajatilor, asigurarea platilor de catre patroni ingusteaza posibilitatile de actiune ale patronilor. Inclusiv contractul de munca pe durata determinata, care se poate incheia numai pentru anumite activitati, categorii de oameni. Noi vom incerca sa le dam grade de libertate mai mare.
Capital: Nu ati raspuns totusi la intrebarea cu privire la introducerea conventiilor civile de munca.
Gheorghe Barbu: In capitolul referitor la piata muncii si politica de protectie sociala din Programul de guvernare, nu exista o astfel de prevedere. Colectivul care a lucrat la mediul de afaceri si-a dorit acest lucru. Chestiunea, eventual, va mai comporta discutii, de natura politica, cu Comisia de strategie a Aliantei DA, pentru a hotari daca se introduc conventiile civile. Astazi, in Romania, exista conventii civile, dar care nu sunt definite raporturi de munca. Eu, ca deputat, am conventii civile cu anumite persoane, spre exemplu. Eu nu as vrea sa ma pronunt acum pentru revenirea conventiilor civile, pentru ca ele pot genera din nou problema necontributiilor la asigurari. In Codul muncii sunt acum definite agentiile de munca temporara, care trebuie acum sa-si intre in rol.
Capital: S-a facut deja un calendar al schimbarilor preconizate in Codul muncii?
Gheorghe Barbu: Da. Avem in Memorandumul cu FMI si convenit cu Banca Mondiala de catre guvernul anterior faptul ca schimbarile convenite in Codul muncii se vor face si trece prin Guvern, sub forma de proiect, pana in luna martie 2005. Prin Parlament vor trece pana in luna iunie 2005, pentru a intra in vigoare in iulie acest an. Banca Mondiala a sprijinit aceste modificari si a platit un expert danez care a lucrat cu specialistii nostri. A facut un raport final cu propunerile asa cum le vede Banca Mondiala. La noi, lucreaza un colectiv care va finaliza in zilele urmatoare, pe baza acestui raport, solicitarile patronatelor, ale investitorilor straini, USAID etc., elaborarea modificarilor propuse la Codul muncii. In februarie si partial in martie, vom avea intalniri cu partenerii sociali pana vom ajunge la o formula finala acceptabila de proiect de modificare a Codului muncii. In Parlament va mai urma o serie de dezbateri pe marginea acestui proiect si, probabil, modificari sau corecturi.
Capital: Iar se lungesc termenele pentru schimbarile dorite la Cod.
Gheorghe Barbu: Banca Mondiala si Fondul Monetar International ne zoresc sa finalizam acest preproiect pentru a-si spune punctul lor de vedere.
Capital: Ce prevederi va cuprinde Legea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale?
Gheorghe Barbu: Sa fiu sincer, nu stiu in acest moment cu precizie. Va fi o forma de plata suplimentara, dar nu stiu acum cum va fi. Trebuie sa definim o perioada pentru care se vor garanta salariile, pentru ca daca mergem pe ideea dinainte, de doi ani, riscam sa blocam fondurile intreprinderilor. Probabil ca fondurile se vor constitui in timp, nu printr-o singura contributie. Nu exista nici un proiect conturat. Nici bun, nici rau.
Capital: Aveti de gand sa schimbati Registrul angajatilor?
Gheorghe Barbu: Discutam sa-l scoatem.
Capital: Sa le spunem directorilor de resurse umane sa nu-l mai completeze?
Gheorghe Barbu: Nu, pentru ca deocamdata urmeaza sa se ia in discutie problema.
Capital: Ce se va pune in locul Registrului?
Gheorghe Barbu: Pana vom gasi o eventuala forma electronica de pastrare a datelor, se va folosi tot cartea de munca. Nu exista in acest moment ceva mai bun. In Ungaria s-a revenit la vechiul mod de lucru, pentru ca sistemul electronic introdus le-a bulversat toata evidenta.
Capital: Cand se va renunta la Registru?
Gheorghe Barbu: Daca se va intampla, Registrul va fi schimbat o data cu celelalte prevederi din Codul muncii.
Capital: Pensiile ocupationale si cele private sunt o alta problema nerezolvata, care-i preocupa pe oameni.
Gheorghe Barbu: Pensiile ocupationale ar fi trebuit sa inceapa sa „lucreze” efectiv la 1 ianuarie 2005. Sarcina privind elaborarea metodologiei apartine Comisiei Nationale de Supraveghere a Asigurarilor.
Capital: Care a primit bani pentru asa ceva, dupa cum am aflat, de la Banca Mondiala si nu a facut nimic. Reprezentantii Bancii chiar sunt tare suparati.
Gheorghe Barbu: Avem o intalnire cu CNS, pentru ca si noi suntem suparati ca nu s-a intamplat nimic. Din informatiile telefonice primite, am aflat ca aceasta metodologie ar exista totusi.
Capital: De ce nu i s-a dat drumul, daca exista?
Gheorghe Barbu: Este foarte greu sa raspund la intrebare. Colegii mei din minister spun ca nu au primit nici un raspuns la solicitarile facute. Comisia trebuie sa dea un raspuns oficial, oricare ar fi el, si sa respecte prevederile legii.
Capital: Ce se intampla cu pilonul doi de pensii private.
Gheorghe Barbu: Tot aceasta comisie se ocupa si de acest pilon. Acolo sunt doar doi oameni. Cert este ca in anul 2007 ar trebui sa existe o comisie separata pentru supravegherea sistemului de asigurari de pensii private.
Capital: Vor mai creste salariile?
Gheorghe Barbu: Salariul mediu pe economie se estimeaza ca va ajunge in 2008 la 321 de euro. Salariul minim pe economie va evolua intr-un ritm de crestere mai accelerat decat cel mediu. In programul de guvernare nu se spune pana unde si cat va creste!
rCapital: Ce schimbari legislative in domeniul muncii vor mai aparea, in afara celor amintite?r
rGheorghe Barbu: In domeniul relatiilor de munca, nu mai sunt lucruri extraordinar de importante. La somaj, ne gandim sa introducem, macar intr-o mica proportie, pe langa indemnizatia fixa, si cateva procente in plus in functie de contributie, stadiul de cotizare, salariul avut.rn
rnCapital: Se prevad schimbari in formarea si perfectionarea angajatilor, prin crearea unor parghii de stimulare a interesului angajatorilor?rn
rnGheorghe Barbu: In Romania exista mai multe institutii cu atributii precise in acest sens. In afara de reducerea fiscalitatii, preocuparea pentru pregatire este o prioritate a acestui guvern. Este insa un domeniu unde va mai trebui sa lucram.rn
rn
rnCalendarul schimbarilor la Codul munciirn
rnFebruarie – o parte din martie: intalniri cu partenerii sociali pentru adoptarea formei finale a proiectului de modificare a Codului muncii.rn
rnProiect inaintat la Guvern: pana in luna martie 2005. rn
rnProiect inaintat la Parlament: iunie 2005. rn
rnIulie 2005: intrarea in vigoare a modificarilor din Codul muncii. rn
rn
rnProiecte pentru sfarsitul anului 2005rn
rnModificarea sistemului de plata a somajului, prin introducerea unor procente care sa reflecte stadiul de cotizare si salariul avut de contribuabil la fondul de somaj. Implementarea noului sistem de plata se va putea face din 2006. rnBugetul pentru pensii trebuie curatat de prestatiile care nu-i apartin.rnPunerea in discutie a politicii la nivel national a cresterii natalitatii. In acest context, indemnizatiile pentru cresterea copiilor se vor duce la bugetul national. In acest moment, nu se cunoaste cuantumul, dar el va fi pentru toate mamicile din Romania. Mamele vor putea beneficia, timp de doi ani de la nasterea copilului, de aceasta indemnizatie, chiar daca vor reincepe activitatea in acest interval. rn
rn
rnCarte de vizitarn
rnGheorghe Barbu, ministrul muncii, solidaritatii sociale si familieirn
rnData nasterii: 3 noiembrie 1951, oras Calan, sat Strei, jud. Hunedoara rn
rnStare civila: casatorit, 2 copii. rn
rnStudii si specializari:rn
rn1975 – Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea Metalurgie;rn
rn1977 – A.S.E. Bucuresti, inginerie economica, postuniversitar; rn
rn1991 – specializare Marketing-Management. rn
rnActivitate profesionala:rn
rn1975-1981 – inginer, sef atelier, Intreprinderea Tractorul Brasov; rn
rn1981-1986 – inginer principal, Institutul Proiectari Miniere Deva; rn
rn1987-1996 – inginer-sef, director tehnic, manager, Intreprinderea de piese schimb si reparatii utilaj minier – Deva; rn
rn1996-2000 – presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara; rn
rn2000 – secretar de stat – M.Ap.N.; rn
rn2000-2004 – deputat; noiembrie-decembrie 2004 – deputat, presedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala. rn
rn
rnPropuneri de modificare a Codului Munciirn
rnNormarea muncii: sindicatele vor avea doar rol consultativ.rn
rnConcedierea colectiva: reducerea termenelor de la 60 la 30 de zilern
rnConcedierea individuala: procedura mult simplificata.rn
rnFondul de garantare pentru plata creantelor salariale: nu va fi modificat in Cod, ci va ramane la latitudinea unei legi speciale, care are ca termen noiembrie 2005. rn
rnRaspunderea materiala a angajatilor: acolo unde angajatul produce pagube si exista o intelegere scrisa sa se poata face poprire pe salariu. rn
rnRegistrul angajatilor: desfiintarea sistemului de inregistrare si reintroducerea, temporara, a cartilor de munca.