Și sunt semne că salariul minim nu va rămâne la această valoare. Ordonanța ce viza salariile bugetarilor și care a creat un cutremur în Guvern, prevedea înghețarea salariului minim pentru o perioadă de cel puțin doi ani la 1.250 lei. Noul Ministru al Muncii Dragoș Pîslaru a anunţat oficial că nu abandonează negocierile pe salariul minim, iar surse din Guvern confirmă că acest indicator nu va rămâne la această valoare. O veste bună pentru sindicate, care sunt oricum pe un butoi de pulbere, și spun că un astfel de salariu minim stimulează statul acasă, prin faptul că este mai mic decât ajutoarele sociale.

Este a doua majorare din acest an, după ce, la 1 ianuarie 2015 salariul minim urcase la 975 de lei, iar pe 1 iulie 2015 salariul minim pe economie fusese majorat la 1.050 de lei. Calculele oficiale ale Guvernului arată că aproximativ 1,13 milioane de salariați urmează să fie beneficiari ai majorării salariului minim, după datele ministerului Muncii, de la finalul lui 2015. Dintre aceștia, peste 39.000 erau angajați în sectorul bugetar și peste un milion în sectorul privat.

Cifrele de la sindicate spun altceva

Datele estimative ale sindicatelor arată însă că numai în sistemul bugetar numărul celor plătiți cu sume ce se învârt în jurul salariului minim ajunge la aproxiamtiv 400.000 de angajați. Mai mult, potrivit datelor extrase din REVISAL de specialiștii de la Blocul Național Sindical (BNS), numărul românilor care sunt plătiți cu salariul minim sau chiar sub acest prag este cu mult mai mare. La un total de 5,4 milioane angajați cu contracte de muncă aflați în plată la finalul lui 2015, 44% primeau salariul minim sau chiar sume mai mici. Sindicatele spun că, de fapt angajații au venituri mai mari la negru, dar au contracte cu program de lucru scurt.

,,S-a ajuns în situația incredibilă ca unii oameni să aibă contract pentru o oră și ei să lucreze de fapt și 12 ore. Așa că angajatorii plătesc dări minime la stat și își remunerează angajații cu sume ce nu ajung să fie niciodată impozitate sau să fie vărsate la fondurile de pensii“, a spus Dumitru Costin, președinte al BNS. De altfel, chiar Ministrul Muncii Dragoș Pîslaru recunoștea în cea de-a doua zi de la învestitură că este uriașă masa celor plătiți foarte prost în România. ,,Ştim că aproape 2 milioane de oameni trăiesc cu acest salariu şi dacă ne gândim cum am putea trăi cu 1.250 de lei, atunci toţi am avea o problemă de logică“, declara ministrul Dragoș Pîslaru la prima conferință de presă din poziția de șef la Ministerul Muncii.

Cine mai vrea creşteri

Sindicatele spun că au argumente solide să ceară majoarea salariului minim. Asta în condițiile în care un salariu minim ținut la o valoare de 1.250 lei va avea efectul pervers al blocării populației sărace în zona șomajului și a inactivității alimentate prin încasarea de ajutoare sociale.

,,Cerearea noastră ca salariul minim să ajungă în primă fază la cel puțin 1.450 de lei pe lună este una legitimă. Salariul minim trebuie să urce obligatoriu și să treacă peste 1.250 de lei, din cel puțin două motive. Mai întâi, pentru că nu acoperă strictul necesar, în condițiile în care coșul minim este undeva la 1.480 lei net, deci trece de 2.000 de lei brut. Astfel că salariul ar trebui să fie cel puțin egal cu acest coş minim. Și apoi avem o chestiune de principiu: din momentul introducerii venitului minim de inserție, ne trezim că avem o situație aberantă, pentru că îl demotivăm pe orice cetățean să mai muncească.

Dacă salariul minim rămâne 1.250 de lei, atunci valoarea netă a salariului va fi mai mică decât valoarea venitului minim de inserție. Așa că lumea va prefera să stea acasă, în loc să își caute un loc de muncă“, a explicat Bogdan Hossu, președinte al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Un proiect legislativ trimis recent de Guvern către Parlament stabilește introducerea din aprilie 2018 a venitului minim de incluziune, un ajutor social complex, care vine să înlocuiască alte trei tipuri de ajutoare deja existente.

Legea salarizării, dată peste cap

Creșterea salariului minim nu poate fi disociată de problema nerezolvată încă a salarizării echitabile în sistemul bugetar. Dacă majorarea salariului minim este o veste bună în principiu, măsura adânceşte însă aspectul inechităţii din grilele de salarizare. Mai exact, din cele 110 clase de salarizare, până acum se suprapuneau 24. Dacă salariul minim va ajunge la 1.450 lei, se vor suprapune 30 de clase de salarizare. Reprezentanții angajaților avertizează că, acum mai mult ca niciodată, trebuie grăbit ritmul în aplicarea unei legi unitare a salarizării.

Cum acest lucru este un deziderat imposibil de atins în acest an, tot varianta ordonanţei de urgenţă rămâne în lucru şi este discutată intens cu sindicatele. Pe vechiul draft, care a fost motiv de animozităţi şi a dus la demisia ministrului Claudia-Ana Costea, era prevăzută îngheţarea salariului minim. Surse guvernamentale spun însă că acum tehnocraţii sunt ceva mai flexibili şi nu vor să mai condiţioneze aplicarea unei legi unitare sau a unei ordonanţe de blocarea salariului minim la un anumit nivel. Aspectul a fost de altfel lăsat să se întrezărească chiar de ministrul Dragoş Pîslaru pe 19 aprilie la o conferință de la sediul Ministerului Muncii.

,,Nu abandonăm grupul de lucru care lucrează pe salariul minim. Acel grup a ajuns la concluzia că trebuie să deschidă expertiza tehnică. Există mai multe tipologii pentru a calcula de o manieră decentă salariul minim. Una dintre ele e coşul minim, discutăm undeva la 1.470 de lei. Însă e greu de aplicat această chestiune“, a subliniat atunci Dragoş Pîslaru, Ministrul Muncii.

Îngheţarea salariilor

Sindicatele mai atrag atenţia că în eventualitatea aplicării unei legi a salarizării unitare, inclusiv a celei existente (legea 284/2010,) măsura îngheţării salariului minim ar fi în avantajul guvernanţilor, dar ar prejuducia grav veniturile angajaţilor. Mai precis, guvernele nu ar avea grija creşterii substanţiale a salariilor an de an, în condiţiile în care baza 1 de la care s-ar calcula salariile ar fi la nivelul unui salariu minim blocat la o anumită valoare. ,Acum baza 1 este 600 de lei.

,,Pericolul potenţial când baza unu e egală cu salariul minim garantat în plată este că toate guvernele vor avea tendinţa să blocheze salariul minim ca să nu li se mărească lor obligaţiile. Iar actualul guvern asta a şi încercat să facă până acum“, a declarat Bogdan Hossu.

Ce obligaţii au angajatorii

Prin plata unui salariu minim de 1.250 de lei, cheltuiala efectivă a angajatorului va fi de aproximativ 1.530 de lei, iar angajatul primeşte aproximativ 917 de lei, salariu net. Totul pentru un program complet de lucru de 169 de ore, în medie pe lună, cu o valoare de 7,3 lei pe oră. Angajatorii sunt obligaţi prin lege să opereze modificarea în sistemul electronic REVISAL. Dacă sunt descoperiţi angajatori care îşi plătesc angajaţii cu salarii sub remuneraţia minimă, aceştia pot primi amenzi contravenţionale într-un cuantum cuprins între 1.000 lei şi 2.000 lei, amenda fiind aplicată pentru fiecare contract individual de muncă găsit în neregulă de lucrătorii de la inspectoratele teritoriale de muncă.

Cresc amenzile de circulație

Prin creșterea salariului minim brut pe ţară de la 1.050 de lei la 1.250 lei, punctul de amendă va urca de la 105 lei la 125 de lei, în condițiile în care valoarea punctului de amendă are valoarea de 10% din salariul minim, potrivit legii. Amenda cea mai mare pentru o persoană fizică va fi de 2.500 de lei, iar cea mai mică va fi de 250 de lei. Pentru persoanele juridice, amenda maximă aplicată va putea ajunge la 125.000 de lei. Astfel că încălcările Codului Rutier vor fi sancționate cu amenzi mai mari și cu 20% față de perioada anterioară, când salariul minim era 1.050 de lei.

Din momentul introducerii venitului minim de inserție, ne trezim că avem o situație aberantă, pentru că îl demotivăm pe orice cetățean să mai muncească. Dacă salariul minim rămâne 1.250 de lei, atunci valoarea netă a salariului va fi mai mică decât valoarea venitului minim de inserție. Așa că lumea va prefera să stea acasă, în loc să își caute un loc de muncă.

Bogdan Hossu, președinte Cartel Alfa