Alături de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Sănătății Alexandru-Florin Rogobete și ministrul Muncii Petre-Florin Manole, Daniel David a explicat ajustările bugetare și structurale care vor fi implementate în Educație și Cercetare în cadrul reformelor guvernamentale.
Daniel David spune că țara se confruntă cu o criză care impune adoptarea unor măsuri clare
Potrivit ministrului Educației, țara se confruntă cu o criză care impune adoptarea unor măsuri clare, fără a modifica salariile actuale. Se preconizează angajarea de personal în domeniu și stabilirea unor obiective ferme pentru următorii cinci ani, printre care alocarea a 1% din PIB pentru cercetare și 15% pentru educație. Acesta a prezentat educația ca fiind un sistem de interes național major, implicând direct sau indirect peste patru milioane de cetățeni.
În cadrul analizei asupra situației actuale, ministrul a atras atenția asupra unor anomalii acumulate în sistemul educațional. Deși numărul de elevi a scăzut în ultimii ani, numărul normelor didactice a crescut, fenomen cauzat de fragmentarea claselor prin impunerea unor limite minime și maxime de elevi, dar și de acceptarea unui număr ridicat de degrevări de norme. Aceste degrevări au dus la reducerea timpului petrecut la clasă fără afectarea veniturilor cadrelor didactice și au fost adesea compensate prin plata cu ora, care, în unele cazuri, are un tarif mai mare decât ora de lucru standard.
„Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află în criză. Trebuie să angajăm oameni și nu modificăm salarii. Peste cinci ani să nu mai amânăm – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru educație. Ne putem întreba de ce educația este azi aici – reprezintă un sistem complex, cu peste 4 milioane de oameni. Aproape toată România se ocupă de educație. Ne putem întreba cum am ajuns aici – în zona de educație, trebuie să recunoaștem că avem și lumini, și umbre. În ultimii ani am beneficiat de o creștere foarte mare a resurselor, iar când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumină, ajungi să amplifici anomaliile pe care le-ai avut în sistem. Nu modificăm salariile. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie. Peste 5 ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am avut – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru Educație. Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare”, a declarat Daniel David.
Ministrul spune că sistemul actual de burse nu mai reflectă performanța educațională
Bugetul destinat burselor a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, ajungând să depășească sprijinul acordat întregului sistem de cercetare și inovare. Cu toate acestea, sistemul actual de burse nu mai reflectă performanța educațională și nu este sustenabil pe termen lung. Pentru remedierea acestor probleme, Ministerul Educației propune o serie de modificări temporare și structurale.
Printre măsurile anunțate se numără creșterea numărului de ore didactice în norma standard cu două unități, ajungând la 20 de ore pe săptămână, ceea ce se aliniază cu media europeană. Profesorii cu performanțe ridicate și vechime vor putea beneficia de degrevări de la această normă. Totodată, valoarea orei plătite suplimentar va fi recalculată pentru a reflecta mai corect raportul cu norma didactică.
La nivelul burselor universitare, se propune trecerea de la raportarea la salariul minim brut la raportarea la salariul minim net, având în vedere că bursele nu sunt impozitate. În plus, bursele vor fi acordate doar în timpul anului școlar, excluzând vacanțele, iar această ajustare se va aplica temporar pentru o perioadă de trei ani. Deși fondul de burse se va reduce față de anul anterior, va rămâne totuși mai mare decât cel din 2022.
„Câteva anomalii: în ultimii ani, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. De ce? Am luat niște măsuri prin care, stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică. La burse, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întregul sistem de cercetare și inovare. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională. Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsuri propuse: în norma didactică creștem numărul de ore didactice cu 2 ore. Vom ajunge la 20”, a subliniat el.
Ministerul va restructura sistemul de burse
Pentru elevi, ministerul va restructura sistemul de burse, păstrând categoriile de merit, sociale și tehnologice. Bursa de merit va fi acordată unui număr limitat de elevi – maximum 15% din fiecare clasă – cu o notă minimă de 9. Bursa socială va continua să sprijine elevii cu dificultăți materiale, iar bursa tehnologică se adresează elevilor din învățământul profesional. Premiile pentru elevii olimpici internaționali vor fi menținute și chiar majorate ușor, astfel încât o mențiune obținută la un concurs internațional să poată acoperi valoarea unei burse de merit pe parcursul unui an școlar.
„Acest lucru trebuie să respecte principiul european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară. În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit. La burse, pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă. În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe. Evident că fondul de burse scade.
Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022. Și această modificare o văd ca fiind temporară, timp de trei ani. În zona elevilor, nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse. Avem un sistem care are burse de merit, de reziliență, sociale, tehnologice. Trei tipuri de bursă: de merit care va fi definit ca merit, maxim 15% din clasă, cu nota minimă 9, bursa socială, pentru copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală și bursa tehnologie pentru copiii din școlile profesionale. Vom menține premiile pentru olimpici și chiar le vom crește ușor. Vreau ca pentru o olimpiadă internațională la mențiune să poți acoperi o bursă de merit în fiecare lună”, a mai spus ministrul.
În încheiere, ministrul a spus că „unii copii” sunt supărați din cauza deciziei, în contextul în care marea majoritate își doreau bursă. Drept răspuns, el a susținut că în mintea copiilor nu ar trebui să apară „ideea că învață pentru notă pentru bursă”.
„Unii copii mi-au spus că sunt supărați pe mine, că ei au învățat și voiau bursă. Ca ministru, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învață pentru notă pentru bursă. Vreau să vadă școala ca o cale spre succesul social, dar nu de a învăța pentru o notă care să-i aducă niște bani. Îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați vor fi ajutați”, a conchis el.
Ministrul Educației spune că nu vor mai fi acordate burse de merit cu nota 5
Ministrul Educației a declarat și că „am ajuns la un moment dat să dam bursa de merit cu nota 5”.
„Haideți să fim cinstiți. Bursele sociale vor fi acoperite ca până acum. Nu mai dăm burse de merit și reziliență și nu te prezinți la Bacalauret”, a spus Daniel David.
Nu vor exista disponibilizări în educație și cercetare
Potrivit informațiilor oferite de ministru în aceeași conferință de presă, nu vor exista disponibilizări în educație și cercetare. El spune că măsurile anunțate nu vor viza modificări de salarii în aceste domenii.
„În programul de guvernare, așa cum știți, sunt două componente. O componentă care ține de specificul Ministerului, pe care am inițiat-o, la care am lucrat, unde am propus 10 reforme, dar nu despre asta discutăm astăzi. Avem și o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experților în aceste domenii, pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez. Și am spus că da, vom implementa aceste măsuri, fiindcă țara se află în situație de criză. Dar am spus în același timp, că voi implementa aceste măsuri, într-un context definit de două principii foarte importante.
Unul, principiul raționalității, adică orice modificare pe care o facem în zona educație și în zona cercetării, trebuie să se poată înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. Și doi, un principiu al decenței, adică așteptăm atâta resurse în acest moment câte își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări, cum a spus de altfel și premierul, o să-i aducem în acest sistem cu implicații pe termen scurt, mediu și lung.
Pe termen scurt, eu am spus foarte clar că mă aștept că în educație și cercetare să nu avem de disponibilizat oameni. Noi trebuie să angajăm în viitor, sigur, nu acum în situația de criză, dar în viitor trebuie să angajăm oameni. Și doi, nu modificăm salarii”, a declarat el.
El a spus și că nu trebuie să mai fie amânată alocarea suplimentară de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru pentru educație.
„Pe termen mediu am spus, lucruri pe care le-am început deja să le gândim, că raportul sau punctul de raportare pentru debutant în preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie și avem nevoie de echivalența în salarii între CS1, CS2 și profesor și conferențiar. Sunt lucruri deja prezentate în diverse acte normative, nu sunt noutăți, doar că va trebui să le prindem în legea salarizării unitare. Trei, peste cinci ani, cel târziu, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut față de educație și cercetare de foarte mulți ani, 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru pentru educație, cu o creștere gradată”, a explicat Daniel David.
