Vaccinul a provocat un răspuns imunitar “robust” şi a împiedicat replicarea virusului în plămânii şi în nasul maimuţelor, potrivit rezultatelor publicate marţi, transmite AFP, citat de Agerpres.

Acesta este cel de-al doilea vaccin la care se lucrează, la cel de-al doilea lucrurile fiind un pic mai avansate. Dezvoltat de Universitatea din Oxford / AstraZeneca, s-au început deja testările pe scară largă, faza a 3-a de testare, pe mii de participanţi umani. În el s-au investit aproape un miliard de dolari.

Potrivit informațiilor, în cazul a şapte din cele opt maimuţe vaccinate în cadrul acestui studiu şi expuse ulterior, în mod deliberat, contaminării cu noul coronavirus după patru săptămâni, nu s-a mai detectat, după două zile, virusul replicabil în plămâni şi niciuna din cele opt maimuţe nu avea virusul în nas, potrivit rezultatelor apărute în New England Journal of Medicine. Oamenii de ştiinţă au descoperit anterior că vaccinarea cu două doze la o distanţă de 28 de zile a cauzat nu doar producerea de anticorpi împotriva noului coronavirus, ci şi limfocite T, indispensabile pentru un răspuns din partea sistemului imunitar.

“Este prima dată când un vaccin experimental împotriva COVID-19 testat pe primate non-umane demonstrează capacitatea sa de a produce un control viral rapid în tractul respirator superior”, informează NIH într-un comunicat. Oamenii de ştiinţă mai notează că, prin comparaţie, vaccinul Universităţii din Oxford (bazat pe un adenovirus, în timp ce Moderna foloseşte tehnologia ARN-ului mesager) nu a avut niciun efect asupra cantităţii de virus din nasul maimuţelor. Reducerea cantităţii de virus în plămâni ar face boala mai puţin virulentă pentru pacient, în timp ce reducerea cantităţii de virus din nas ar avea drept consecinţă reducerea răspândirii virusului de către pacient. Doar testele aflate în faza a 3-a, în desfăşurare, vor permite verificarea eficacităţii unui vaccin de a-i proteja pe oameni. În cazul vaccinului testat pe maimuțe, rezultatele ar putea să apară în luna septembrie.