Reacţia imediată a pieţelor, după votul pentru moţiunea de cenzură, a fost pozitivă, dar anemică, arătând că România rămâne o ţară foarte riscantă, cât timp persistă instabilitatea politică, lipsa reformei bugetare şi a măsurilor de redresare economică.
Mediul de business este neîncrezător în puterea Guvernului de la Bucureşti de a pune în practică restructurarea dură a sistemului public. Amânările succesive de tăiere a cheltuielilor, estimările eronate privind creşterea economică şi susţinerea tot mai fragilă de care se bucură Executivul sunt câteva dintre motivele care îi fac pe investitori să privească sceptic evoluţia economiei româneşti.
Deşi imediat după respingerea moţiunii de cenzură s-au apreciat atât indicele BVB (cu 2,2%) şi valoarea tranzacţiilor (11,3 milioane de euro), care a fost cea mai mare din ultimele trei săptămâni şi de trei ori mai mare decât cea de marţi, cât şi cursul de schimb, care în ziua moţiunii atinsese maximul ultimelor şase luni (4,2322 lei pentru un euro), semnalele sunt prea firave şi pe termen foarte scurt. Evoluţia pieţelor reflectă doar reacţia pozitivă faţă de menţinerea Guvernului, având în vedere că o eventuală cădere a acestuia ar fi agravat contextul politic şi economic precar al României.
De altfel, un raport al experţilor ING precizează că, pe termen lung, nu se aşteaptă evoluţii pozitive ale cursului de schimb. „Victoria Guvernului a fost la limită, ceea ce subliniază fragilitatea coaliţiei şi faptul că viitoarele reforme vor fi greu de implementat. Totodată, Guvernul ar putea să cadă dacă va fi introdusă o nouă moţiune, la care opoziţia mai are dreptul în actuala sesiune parlamentară“, afirmă aceştia.
Investitorii, tot mai sceptici
Climatul de instabilitate este alimentat de contestarea planului de ajustare bugetară. Înalta Curte de Casaţie, PSD şi PNL au depus trei sesizări la Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a pensiilor şi a salariilor. Totodată, PSD şi PNL au declarat că vor depune moţiuni de cenzură şi pe alte domenii: educaţie, sănătate, legea pensiilor. În acelaşi timp, protestele de stradă ale sindicatelor, care au anunţat că nu vor înceta să organizeze greve şi demonstraţii, vor genera o presiune tot mai mare asupra politicienilor. În aceste condiţii, economiştii cred că planul de austeritate va fi foarte dificil de pus în practică, cu atât mai mult cu cât imaginea actualei puteri se deteriorează pe măsură ce curg acuzaţiile de clientelism, corupţie şi risipă a banilor publici. Prin urmare, sprijinul popular, foarte necesar pentru acceptarea reformelor dure, este infim.
Toată această nesiguranţă se poate citi în indicatorul Credit Default Swap (CDS), însemnând costul de asigurare al riscului de ţară. Potrivit acestuia, România este privită ca ţara cu cel mai mare risc de a intra în incapacitate de plată din Uniunea Europeană, după Grecia. Analiştii Saxo Bank au avertizat că, în lipsa unor reforme semnificative, se aşteaptă ca România să intre în incapacitate de plată într-un viitor nu prea îndepărtat. Cauza principală este, în opinia acestora, lipsa de înţelegere a mecanismelor economice de către politicieni, care alimentează deficitele bugetare uriaşe.
Cu toate că măsurile de austeritate ale Guvernului au trecut, aplicarea lor va fi o misiune mult mai grea decât obţinerea unui vot favorabil din partea Legislativului, iar impactul, cel mai probabil, nu va fi cel anticipat acum, respectiv economii bugetare de peste 10 miliarde de lei.
