Comparativ cu 2011, creşterea este de 2% însă fașă de anul 2000, când volumul recoltat de lemn s-a ridicat la 14,284 milioane mc, avansul este de 33%. De asemenea, faţă de 1990, când s-a recoltat un volum de 16,64 milioane mc, creşterea este de 14%. Potrivit Agerpres, aproape 50% din ceea ce s-a recoltat anul trecut a provenit din zona de Nord Est – 28 % (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţ şi Vaslui) şi din zona Centru – 22% (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu). Din regiunile Nord-Vest au fost recoltate – 13%, din Vest – 12%, Sud – 10%, Sud-Vest – 8% şi Sud-Est – 7%.

Conform silvicultorilor, Suceava este judeţul din care se recoltează cel mai mult lemn, cantitatea echivalând cu recolta cumulată din 20 de judeţe. De altfel, în Suceava se află unele dintre cele mari companii de exploatare a lemnului din Europa. După Suceava urmează judeţul Neamţ, împreună, cele două judeţe asigurând aproape un sfert din producţia naţională.
Conform aceleiași surse, în România există aproape 6,4 milioane de hectare de pădure care acoperă 27% din teritoriul ţării, iar aproximativ jumătate din această suprafaţă, 3,2 milioane hectare, este deţinută de statul român, care o administrează prin Regia Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Restul este deţinută de proprietari privaţi, printre care se numără primării, asociaţii, proprietari individuali şi instituţii precum Biserica Ortodoxa Româna (BOR).

Din datele Asociaţiei pentru Certificare Forestieră reiese că aproximativ 37% din suprafaţa totală forestieră a României este certificată ca fiind administrată responsabil. Astfel, suprafaţa forestieră totală certificată este de 2.386.535,4 hectare, echivalentul a circa 37% din suprafaţa totală forestieră a României, respectiv 6,37 milioane hectare. Prin comparaţie, în Europa, suprafaţa totală certificată ajunge la 74.632.293 hectare, respectiv 42,23% din totalul certificat.

În ultimii 23 de ani, interesul şi importanţa guvernanţilor faţă de păduri şi împăduriri, indiferent de coloratura politică, pot fi analizate urmărind fondurile alocate acestei activităţi. În general, politicienii se angajează să împădurească sute de mii de hectare într-un ciclu electoral, chiar peste un milion de hectare, însă finanţarea alocată în acest sens este extrem de mică.

Programul Romsilva din ultimii ani prevedea împădurirea a circa 16.000 – 18.000 de hectare, din care în jur de 6.000 hectare plantări efective, sumele alocate depăşind sute de milioane de lei. Numai în acest an, Romsilva a alocat peste 100 de milioane de lei pentru împădurirea unei suprafeţe de 3.720 de hectare, bani provenind în totalitate din fonduri proprii. Din păcate, prin legile retrocedării, terenurile au ajuns la proprietari, care nu sunt încă conştienţi de importanţa menţinerii acestor păduri şi urmăresc doar venituri şi profituri imediate.

Din datele statistice reiese că partea sudică a ţării este cea mai critică din punct de vedere al gradului de împădurire, de numai 8%, pentru că aici, regimul pluviometric este destul de redus şi asistăm la schimbări climatice, cu temperaturi foarte ridicate şi o scădere a apei freatice în această zonă. În aceste zone trebuie aduse specii autohtone care pot să se adapteze mai bine acestor cerinţe ecologice, una dintre acestea fiind stejarul.

Pădurile României ocupă 6,7 milioane hectare, respectiv 26,3% din teritoriul ţării. După acest procent, România se situează pe locul 12 în rândul ţărilor din Europa şi sub procentul mediu de 31% cât reprezintă pădurile din suprafaţa totală a Europei. Pe zona de munte se înregistrează un grad de împădurire de circa 70 de procente, faţă de 60% anterior, iar în zonele de deal procentul a crescut de la 30% la 35-36%.

La nivelul Uniunii Europene, gradul de împădurire este, în medie, de 33%, deşi sunt ţări precum Austria şi Germania cu un grad de peste 40%. Ţările nordice deţin procente de împădurire de peste 80%.