Realitatea îngrozitoare din România a clasat această țară pe primul loc în Europa în ceea ce privește traficul de persoane.

Lipsa unui sistem bine pus la punct, polițiști slabi pregătiți și neimplicați, sunt cauzele principale pentru care au dispărut 500 de copii din România, din 1990 încoace. Nimeni nu știe ce s-a întamplat cu ei, dacă mai traăiesc, sau dacă cineva îi mai caută.

Subiectul a fost adus în discuție, însă, ca de obicei Poliția Română a ales să întorcă spatele și să tacă.

Alexadru Cumpănașu, unchiul Alexandrei Măceșanu, adolescenta răpită și ucisă la Caracal, a cerut Ministrului de Interne, Mihai Fifor, să analizeze toate cazurile copiilor dispăruți din România după revoluție.

Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei: „Aceste persoane din sistem care îşi bat joc şi desconsideră fiinţă umană trebuie să dispară”.

Reporter: „Sunteţi pregătit să rezolvaţi problemele acestea?”

Mihai Fifor: „Da, de asta sunt aici.”

Reporter: „Aţi apucat să vă întrebaţi colegii câţi copii dispăruţi sunt în România?”

Mihai Fifor: „Asta vom discuta în cursul acestei zile.”

De asemenea, s-a atras atenția autoritâților asupra numărului mare de copii dispăruți, însă gestionarea cazului de la Caracal arată ineficiența oficialilor desemnați cu rezolvarea anchetei.

În registrele Poliției Române sunt peste 2000 de români dispăruți, dintre care 500 copii.

S-au cerut explicații cu privire la aceste cifre șocate, iar MAI a răspuns că se lucrează la un proiect de lege care este în consultare.

Proiectul are în vedere posibilitatea de a localiza persoanele dispărute prin intermediul GPS-ul de pe telefon.

Cosmin Andreica, preşedinte Sindicat EUROPOL: „Pentru a depista telefoanele minorilor este nevoie de autorizaţii şi ajutor de la alte instituţii şi aceste proceduri împing la 24 sau 45 de ore uneori.”

Reprezentanții ONG-urilor care s-au luptat ani la rând pentru copiii dispăruți din România, spun că undeva „se pierde firul“.

Ioana Săndescu, reprezentant “eLiberare”: „Am văzut specific în cazuri de trafic de minori, s-a identificat copilul, au început cercetările şi apoi pe undeva se pierde firul. Am văzut în cazul celeilate fete dispărute în Caracal ca poliţiei i-a spus familiei că să stea linitita că cel mai probabil este o victimă a traficului de persoane. Cum adică? Nu facem nimic în acest caz?!”

De altfel, cel mai mai risc îl au copii din centrele de plasament.

Liviu Bran, avocat: „Pentru aceşti copii, sistemul este mai greoi şi reacţia este mai grea.”

În Ţăndărei, cel puţin 181 de copii români au fost traficaţi. După 9 ani şi 53 de teremene în instanţele de la noi, timp în care multe încadrări s-au prescris, 25 de indivizi consideraţi iniţial traficanţi de copii au fost achitaţi în prima fază. De aici putem vedea incapacitatea statului de a se ocupa de dispariția copiilor.

În 2012, în Caracal, 30 de eleve au fost foțate să se prostitueze inclusiv pentru cetăţeni americani care veneau atunci să lucreze la scutul de la Deveselu.

Procurorii DIICOT au spus că nu au găsit vreo legătură între proxeneţii de atunci, trimişi în judecată între timp, şi dispariţiile de acum, din Caracal.

Aşa am ajuns să fim pe primul loc în Europa la numărul victimelor traficanţilor, iar un sfert dintre acestea sunt copii.

Te-ar putea interesa și: