Tamara Buciuceanu-Botez, reper al scenei românești. Fuego: Ieri ar fi fost ziua ei și ar fi făcut 96 de ani
Tamara Buciuceanu-Botez a fost una dintre cele mai îndrăgite figuri ale teatrului și filmului românesc, un nume asociat cu excelența artistică.
Într-o postare emoționantă, artistul Paul Surugiu a rememorat momente petrecute alături de ea.
„Ieri ar fi fost ziua ei și ar fi făcut 96 de ani și eu aș fi mers la ea cu plăcinte basarabene, flori și cadouri și am fi povestit împreună câteva ceasuri în tihnă! Ultima oară am făcut asta în 2019, atunci când am celebrat cei 90 de ani ai săi, ai minunatei actrițe de geniu, pe care am iubit-o nespus, Tamara Buciuceanu Botez!”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat personalitatea complexă și farmecul aparte al artistei.
„Ce actriță, ce fenomen al scenei românești, cu valențe impresionante, cu umor spectaculos, voce, mimică și improvizație, dar și cu o capacitate impresionantă de a ține audiența în mână. Mi-e dor de ea!
E necesar să ne amintim de acești actori, să-i prețuim.
Chiar doamna Tamara îmi spunea, la un moment dat, că tot ce a făcut a fost să-și pună priceperea pe scenă. N-a căutat laude, dar este un simbol românesc, unul care a ars pe scenă și care lasă în urma sa o bogăție enormă, greu de repetat și inutil de înlocuit. Iubiți-o!”, a adăugat Surugiu, îndemnând la prețuirea valorilor teatrului românesc.
Rădăcini și formare artistică
Născută la 10 august 1929, în Tighina, actuala Republică Moldova, marea actriță provenea dintr-o familie cu puternice înclinații muzicale. Tatăl său, avocat și absolvent al Conservatorului, a fost dirijorul corului Basarabiei, iar mama sa, tot absolventă de Conservator, a fost solistă. În familie erau cinci copii: Tamara, Nicușor, Costică, Lizon și Iulia.
Încă din copilărie, Tamara a studiat pianul, cântând adesea în duet cu sora sa Iulia, viitoare mezzosoprană la Opera Română.
Între 1948 și 1951 a urmat primii ani de studii la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, transferându-se ulterior la București. Aici, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu, în 1952.
Primele roluri și începuturile în teatru
Anul 1952 a marcat debutul său pe scena Teatrului Giulești, în piesa „Marfă din Makkar”. În anii următori, a jucat în „Cei doi tineri din Verona”, „Domnul Puntilla și sluga sa Matt”, „Pălăria florentină” și „Gaițele”.
Opt ani a fost angajată a Teatrului de Operetă, unde a strălucit în producții precum „Contesa Maritza”, „Văduva veselă”, „Lăsați-mă să cânt”, „My Fair Lady” și „Voievodul țiganilor”. Aceste roluri i-au evidențiat nu doar talentul actoricesc, ci și calitățile vocale remarcabile.
Cariera cinematografică și rolurile emblematice
Debutul în film a venit în 1964, cu „Titanic Vals”, alături de Grigore Vasiliu-Birlic. A urmat o filmografie bogată, cu peste 25 de titluri: „Grăbește-te încet”, „Bocet vesel”, „Primăvara bobocilor”, „Ultimele zile ale verii”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Sexy Harem Ada-Kaleh” și „Nunta mută”.
În 1987, a devenit inconfundabilă pentru public datorită rolului profesoarei „Isoscel” din filmul „Liceenii”.
A continuat acest personaj în „Extemporal la dirigenție” (1987), „Liceenii Rock ‘n’ Roll” (1992) și „Liceenii în alertă” (1993).
De asemenea, în 1987 a interpretat rolul Anetei Duduleanu în „Cuibul de viespi”, ecranizare după „Gaițele” de Alexandru Kirițescu.
Scene memorabile în teatrele din Capitală
Tamara Buciuceanu-Botez a jucat pe scenele unor teatre de prestigiu, precum Odeon, Bulandra, Național și Teatrul de Comedie. La Teatrul Național din Iași a impresionat în „Coana Chirița”, iar la Teatrul „L.S. Bulandra” a interpretat-o magistral pe Vica Delcă în „Dimineață pierdută”.
Repertoriul său teatral a inclus piese precum „Romeo și Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Cumetrele”, „Doctor fără voie”, „Nepotul” și „Domnișoara Nastasia”. La Teatrul „C. Tănase” a fost apreciată în comedii muzicale și spectacole de revistă, printre care „Vin americanii”.
Recunoaștere și distincții
Pentru contribuția sa remarcabilă, artista a primit peste 20 de premii. În 2002, Ministerul Culturii i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate, iar în 2004 a primit premiul UNITER pentru aceeași categorie și titlul de „Societar de onoare” al Teatrului Național București.
În 2008 a fost onorată cu premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internațional de Film Transilvania, iar în 2011 a primit o stea pe Walk of Fame din București. În 2012 a fost distinsă cu Premiul Gopo pentru întreaga activitate. În iunie 2014, Administrația Prezidențială i-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.
Ultimii ani și moștenirea lăsată
În 2014, după 62 de ani de carieră, a decis să se retragă, declarând:
„Este bine să lăsăm locul celor tineri. Eu mi-am făcut datoria, acum sunt liniștită, bine și împăcată cu mine”.
În decembrie 2019, a fost sărbătorită la Gala Teatrului Metropolis pentru 65 de ani de la debut. Horațiu Mălăele spunea despre ea:
„Tamara Buciuceanu este o imensă uzină plutitoare pe oceanul artelor atât de dramatice, o minune singulară, născută anume să ne uluiască”.
Dispariția unei legende: A plecat spre mai bine și nu a luat nimic cu ea. În schimb, ne-a lăsat multe personaje nemuritoare
Pe 15 octombrie 2019, Tamara Buciuceanu-Botez s-a stins din viață la Spitalul Elias, după aproape două săptămâni de spitalizare.
Actorul Ștefan Bănică Jr., partenerul său din „Liceenii”, i-a adus un omagiu:
„A murit Tamara. Noi îi spuneam tanti Tama. A plecat spre mai bine și nu a luat nimic cu ea. În schimb, ne-a lăsat multe personaje nemuritoare în teatru, televiziune sau în film. Ele nu mor. Ele rămân pentru generații întregi, să le descrețească frunțile, să le cultive.
Asta înseamnă până la urmă un ARTIST cu A mare! Asta a fost Doamna Tamara Buciuceanu! Mulțumesc pentru tot ce am învățat și m-ai învățat lucrând cu tine. Drum lin, tanti Tama!”.