Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Vlad Voiculescu vorbește despre modul irațional în care România a achiziționat dozele de vaccin anti-covid. El a amintit de ancheta DNA în acest sens, precizând că românii trebuie să știe pe ce s-au dus banii în timpul pandemiei.

Astfel, Vlad Voiculescu susține că în luna martie, Florin Cîțu l-a acuzat că s-ar fi opus unei achiziții suplimentare de vaccinuri, când de fapt lucrurile se petreceau altfel.

„Anchetarea de către DNA a modului în care România a achiziționat vaccinurile este bine-venită: românii trebuie să știe cum a decis Guvernul că e înțelept să le administreze banii în pandemie.

În acest context, poate vă amintiți că, pe la mijlocul lunii martie a acestui an, domnul viitor fost premier Cîțu a aruncat în public acuze la adresa mea cum că m-aș fi opus unei achiziții suplimentare de vaccinuri. Nu direct, ci „pe surse” – așa cum viitorul fost premier Cîțu, ajutat de consilieri angajați pe bani publici pentru nevoile de comunicare personale – a ales să comunice de altfel de fiecare dată când a vrut să își murdărească colegii din coaliția de guvernare.

Ce am făcut atunci a fost să aduc la cunoștința întregului Guvern, în mod oficial (se poate consulta atât memorandumul din partea Ministerului Sănătății cât și înregistrarea ședinței de guvern care poate pot fi solicitată de la Secretariatul General al Guvernului) câteva lucruri”, scrie Vlad Voiculescu pe Facebook.

Cine a decis achiziția vaccinurilor 

Fostul ministru al Sănătății susține că decizia de a comanda vaccinurile a fost luată de viitorul fost premier și comunicată Comisiei Europenei fără a se ține cont de opinia Ministerului Sănătății.

Totodată, Vlad Voiculescu mai adaugă că deja era comandat în acel moment un număr mare de vaccinuri, însă Ministerul pe care îl conducea nu a avut niciun cuvânt de spus.

„1. Decizia de a comanda vaccinurile a fost luată de viitorul fost premier și comunicată Comisiei Europene (pentru că a fost vorba de o achiziție la nivel european) fără a se ține cont de opinia ordonatorul de credite (adică cel care plătea) iar acesta era Ministerul Sănătății. Am cerut ca această practică de a decide pe bugetul aflat în răspunderea mea, fără a fi consultat, să înceteze;

2. Aveam deja un număr mare de vaccinuri comandate deja, în raport cu toate scenariile vis-a-vis de campania de vaccinare – fără a fi lăsați să ne implicăm de la nivelul Ministerului Sănătății, în nici un fel, în campania de comunicare sau în alte acțiuni care să îmbunătățească această campanie;

3. Pentru achiziția de vaccinuri deja antamată de viitorul fost premier, Ministerul Sănătății avea nevoie de sume suplimentare cel târziu la rectificarea bugetară; în Martie, bugetul anual al MS fusese deja pus pe butuci prin deciziile premierului”, mai scrie Vlad Voiculescu.

Ca și concluzii, fostul ministru susține că românii trebuie să știe ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, mai exactă că prin decizia premierului Florin Cîțu, România a comandat practic ”irațional vaccin fără număr”. El a subliniat faptul că au fost cumpărate atât de multe doze, încât au început să fie vândute și donate într-un număr mai mare decât orice altă țară europeană.

Câte doze a comandat România

„În urma deciziilor precipitate, tot prin decizia lui Florin Cîțu, România a comandat irațional vaccinuri fără număr, a cumpărat doze peste necesar și a ajuns în situația de a vinde și dona mai multe milioane de vaccinuri decât orice altă țară din Europa: nu din rațiuni umanitare, ci pentru că altfel ar fi expirat. Sper să aflăm din ancheta DNA și felul în care au fost distribuite aceste doze.

Românii chiar trebuie să știe. Pentru că, dacă nu ar mai simți că sunt prostiți și mințiți constant, poate-ar avea ceva mai multă încredere în cei care le cer imperativ și tot mai răstit să se vaccineze”, a mai adăugat acesta.

Amintim faptul că înainte de postarea lui Vlad Voiculescu, în cursul zilei de marți, DNA anunța că a înregistrat un dosar penal în care se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri împotriva COVID-19.

„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (‘in rem’), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, informează procurorii anticorupţie.

Totodată, potrivit DNA, această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidenţă penală.