Blocarea temporară a fondurilor europene destinate României ar amâna investiţii strategice, dar şi locurile de muncă create odată cu deschiderea şantierelor.
Ultima sesiune plenară a Parlamentului European (PE) a adus un raport şoc pentru România şi Bulgaria. Pentru prima dată, instituţia de la Strasbourg a avansat ideea unei posibile suspendării temporare a fondurilor europene destinate unor state membre. „Luând în considerare ultimul raport de ţară şi regresele în domeniul combaterii corupţiei, Comisiei i se solicită să prezinte un raport special privind situaţia proceselor de gestiune şi control ale tuturor fondurilor UE în România, precum şi măsurile luate şi progresele înregistrate în combaterea corupţiei în perioada care se încheie la 15 iulie 2009“, se arată în comunicatul PE.
În urma acestui raport special, urmează să se ia o decizie privind eventuala suspendare temporară a fondurilor destinate României. Este pentru prima dată când accesul la finanţări comunitare este condiţionat de lupta împotriva corupţiei. În acelaşi document se precizează că executivul european trebuie să informeze permanent parlamentul de la Strasbourg despre efectele practice ale eforturilor privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să includă în rapoartele de evaluare criterii de cuantificare a progreselor realizate în aceste domenii.
Un europarlamentar care nu ştie limbi străine
Raportul a fost elaborat de Jean-Pierre Audy, membru al Comisiei de Control Bugetar din cadrul PE şi membru al grupului Popularilor Europeni din partea partidului francez de dreapta, Uniunea pentru o Mişcare Populară. Care sunt argumentele concrete ale acestei solicitări, de ce acum şi care sunt procedurile prin care unui stat membru i se pot suspenda fondurile UE? Aceste întrebări le-am adresat, în scris, lui Jean- Pierre Audy. „Domnul europarlamentar nu vă poate răspunde deoarece întrebările sunt în limba engleză şi dânsul nu cunoaşte această limbă suficient de bine“, ne-a răspuns asistenta acestuia, Tiphaine Grelet. Conform Tratatului de la Amsterdam, orice cetăţean european are dreptul de a se adresa instituţiilor europene într-o limbă oficială (inclusiv limba română) şi de a primi un răspuns redactat în aceaşi limbă. Un demers similar l-am făcut şi la preşedintele Comisiei de Control Bugetar, Herbert Bosch, dar tot fără rezultat. În replică la dezbaterile din PE, Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, a declarat: „În baza analizei sale şi a evoluţiilor din teren, Comisia va decide dacă va emite rapoarte ad-hoc cu privire la gestiunea fondurilor UE în Bulgaria şi România“.
Reamintim că, în urmă cu un an, CE a suspendat fonduri SAPARD de 142 de milioane de euro destinate României şi 93,5 milioane de euro pentru Bulgaria. Măsura era, la acea vreme, o altă premieră pentru statele UE. De asemenea, trebuie menţionat faptul că, la câteva zile de la publicarea raportului Audy, un raport al Centrului European de Studii Politice din Bruxelles făcea aceleaşi recomandări ca şi cel al europarlamentarului francez.
În timp ce la Strasbourg se analizează oportunitatea suspendării fondurilor alocate României, la Bruxelles sunt aprobate nouă proiecte majore depuse de ţara noastră. Paradoxal sau nu, se vorbeşte despre suspendarea finanţării în condiţiile în care suntem ţara cu cele mai multe proiecte majore, depuse şi aprobate, pentru perioada 2007-2013. Valoarea totală a acestora este de aproximativ un miliard de euro. Este vorba de proiecte în domeniul infrastructurii de apă şi canalizare, care acoperă zone însemnate din ţară: Cluj, Sălaj, Giurgiu, Turda, Călăraşi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt şi Gorj. Alte trei, tot pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), în valoare totală de peste 275 de milioane de euro, aşteaptă să fie aprobate în curând. La acestea se adaugă încă trei pe POS Transport.
Lucrările, gata să înceapă
În cazul celor mai multe dintre proiectele care au primit undă verde de la Bruxelles, în perioada următoare urmează să fie demarate lucrările de execuţie. „În iunie-iulie vom începe lucrările, urmând ca acestea să se încheie în decembrie 2013. Avem semnate deja 11 contracte de lucrări cu diverse firme. Întregul proiect va angrena circa 1.200 de persoane. Desigur, vorbim în mare parte de forţă de muncă locală“, ne-a spus Lenuţa Dinu, manager adjunct al Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Călăraşi. Acesta a fost aprobat de CE, valoarea totală fiind de aproximativ 100 de milioane de euro, iar beneficiar este SC Ecoaqua SA. În schimb, la Giurgiu, lucrările au demarat deja la 1 mai. Aşa susţine şefa compartimentului UIP, Lucica Neagu. Compania germană Hochtief a câştigat licitaţia pentru lucrările de execuţie ale proiectului de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Giurgiu. Beneficiarul este SC Apa Service SA, iar valoarea totală a proiectului este de 72 de milioane de euro.
Câte locuri de muncă vor genera aceste proiecte? „Estimările noastre arată că este vorba de crearea unor noi locuri de muncă atât în perioada de construcţie sau modernizare a diverselor componente ale proiectelor (având între 300 şi 1.000 de noi angajări directe pe proiect), cât şi în perioada de exploatare efectivă a acestora (cu o medie de 150 de noi locuri de muncă create pe proiect, angajări directe)“, este răspunsul primit de la Autoritatea de Management din cadrul POS Mediu.
19,2 miliarde de euro sunt fondurile structurale şi de coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013. Acestora li se adaugă 8,2 miliarde pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit
«România este statul UE cu cele mai multe proiecte majore aprobate»
Ştefan Ciobanu, Directorul General al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanţelor
Capital: În cazul unei eventuale suspendări temporare a fondurilor post-aderare, vor fi afectate şi proiectele majore aprobate de CE?
Ştefan Ciobanu: Nu există un precedent ca să putem spune ce presupune o suspendare de fonduri şi să putem face o evaluare a impactului. Nici un alt stat membru nu s-a mai confruntat cu aşa ceva. Nu ştim dacă, în cazul în care se ia o astfel de decizie, suspendarea este retroactivă sau se referă la viitoarele fonduri.
Capital: Câte proiecte majore au fost aprobate de CE şi care este valoarea totală a acestora?
Ştefan Ciobanu: În cadrul POS Mediu au fost aprobate 9 proiecte majore în domeniul infrastructurii de apă şi canalizare. Valoarea totală a acestora este de 940 de milioane de euro, inclusiv cofinanţarea naţională. Însă, pe acelaşi POS, am mai trimis încă trei proiecte majore, din care unul pe managementul integrat al deşeurilor, şi care sunt în curs de aprobare. Vorbim de proiecte cu o valoare de peste 100 de milioane de euro pe proiect. Alte trei proiecte pe POS Transport au fost transmise şi aşteptăm ca două dintre acestea să fie aprobate în curând. Mă refer la tronsonul de autostradă Cernavodă-Constanţa şi la linia de centură Constanţa. Al treilea proiect vizează construcţia unui dig de larg în portul Constanţa, dar acesta se află în stadiu de evaluare la Bruxelles.
Capital: Cum influenţează aceste proiecte piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea economică din regiunile respective?
Ştefan Ciobanu: Acestea vor avea un impact major, fiindcă este vorba de investiţii strategice. De exemplu, proiectele de mediu vor creşte atractivitatea zonei. Discutăm de alimentarea cu apă şi de canalizare, fără de care o firmă nu primeşte avizele de funcţionare, iar autorităţile locale au dificultăţi în atragerea de investitori. Astfel de investiţii presupun şi crearea de noi locuri de muncă, firmele care câştigă licitaţiile urmând să angajeze forţă de muncă de la nivel local. De asemenea, unele locuri de muncă se vor păstra şi după realizarea infrastructurii, fiindcă aceasta trebuie operată şi întreţinută. În ceea ce priveşte proiectele de transport, ele ne vor ajuta să valorificăm mai bine legătura cu Marea Neagră, atât din punct de vedere turistic, cât şi al traficului de marfă. Pe de altă parte, construcţia unei autostrăzi, în afara forţei de muncă pe care o absoarbe în etapa de execuţie a lucrărilor, generează un număr important de alte locuri de muncă, de-a lungul autostrăzii dezvoltându-se noi afaceri: restaurante, moteluri, benzinării etc.
Capital: Deci, suspendarea chiar şi temporară a finanţării acestor proiecte ar avea un impact major asupra dezvoltării României.
Ştefan Ciobanu: Trebuie făcută o precizare importantă. Pentru fondurile postaderare, România are validate sisteme de management şi control pentru trei din cele şapte PO. Acestea au fost realizate în cooperare cu CE, astfel încât să se asigure că sistemele funcţionează corect. Sunt state membre care nu au validat nici un sistem până acum. Pot să mai adaug că, dintre toate ţările membre, România a depus şi are aprobate cele mai multe proiecte majore pentru perioada 2007-2013. Este foarte bine că avem aprobate aceste proiecte, fiindcă în vreme de criză putem demara investiţii majore în diferite zone ale ţării, care să antreneze forţă de muncă.
