“Ambasada Statelor Unite ale Americii în Turcia şi-a avertizat sâmbătă cetăţenii aflaţi în Turcia cu privire la ameninţări serioase de atentate împotriva turiştilor la Istanbul, care a fost deja ţinta unui atac sinucigaş la 19 martie, precum şI în staţiunea balneară Antalya, din sud. “Ambasada Statelor Unite în Turcia îi informează pe cetăţenii americani că există ameninţări credibile de atacuri asupra zonelor turistice, îndeosebi în locurile publice şi la malul mării, în Istanbul şi Antalya”, a anunţat ambasada SUA într-un mesaj publicat pe site-ul său de internet. “Vă rugăm să daţi dovadă de prudenţă extremă dacă vă aflaţi în apropierea unor astfel de zone”, se mai menţionează în mesaj. Vineri seară, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a emis un comunicat în care îi avertizează pe cetăţenii israelieni să evite călătoriile în Turcia sau să părăsească cât mai rapid această ţară, ca urmare a unor “riscuri immediate” de securitate şi a ameninţării privind eventuale noi atacuri teroriste”, mai citim în pagina de limbă engleză al site-ului alarabiya.net, care citează AFP.

„Mesaj de urgenţă pentru cetățenii americani: ameninţări credibile în piețele publice ţi în zona docurilor din Istanbul şi Antalya”, citim pe istanbul.usconsulate.gov, pagina oficială a Consulatului general al SUA din Istanbul.

“Misiunea diplomatică a SUA din Turcia doreşte  să informeze cetățenii americani că există amenințări credibile în ce priveşte zonele turistice, în special în piețele publice și docuri în Istanbul și Antalya. Vă rugăm să fiţi extrem de atenți dacă vă aflați în apropierea unor astfel de zone. Pentru siguranța personală, vă cerem insistent să monitorizeze mass-media locală.”

„Anchetarea lui Abrini: Franţa era vizată din nou”, scrie Le Monde.

“Parchetul federal al Belgiei deţine informaţii potrivit cărora celula jihadistă care a comis luna trecută atentatele de la Bruxelles plănuia de fapt un nou atac la Paris, dar a intrat în criză de timp. "Parchetul federal confirmă că din mai multe elemente ale anchetei a reieşit că obiectivul grupării teroriste era de a ataca din nou Franţa şi că au fost luaţi prin surprindere de faptul că ancheta avansa foarte repede şi prin urmare au decis în cele din urmă să acţioneze de urgenţă la Bruxelles", a explicat parchetul într-un scurt comunicat, la două zile după arestarea unuia dintre suspecţii-cheie, Mohamed Abrini. Duminică, justiţia belgiană l-a inculpat totodată pe Abrini, pus deja sub acuzare pentru atentatele din noiembrie 2015 din Paris, şi în ancheta privind atacurile din Bruxelles, pentru "participare la activităţile unei grupări teroriste, asasinate teroriste şi tentative de asasinate teroriste". La ceva mai mult de patru luni după atentatele din Paris, soldate cu 130 de morţi, poliţia belgiană a dat lovitura odată cu arestarea la 18 martie, la Bruxelles, a lui Salah Abdeslam, principalul suspect în atacurile din capitala Franţei. Vineri, Mohamed Abrini, un belgo-marocan în vârstă de 31 de ani, prieten din copilărie al fraţilor Abdeslam, căutaţi intens după atentatele din Paris, a fost capturat în comuna Anderlecht din Bruxelles. În timpul interogatoriului, Abrini a recunoscut că este cel de-al treilea bărbat care îi însoţea pe cei doi kamikaze la aeroportul Zaventem. Totodată, a confirmat ceea ce presa scria de mai multă vreme, şi anume că este "bărbatul cu pălărie" pe care anchetatorii încercau să-l identifice cu ajutorul imaginilor camerelor de securitate.”

"Noile informaţii referitoare la atacatorii de la Bruxelles alimentează teama de noi atentate”, titrează The New York Times.

„Anunțul făcut duminică, potrivit căruia autorii atacurilor de luna trecută de la Bruxelles intenționau inițial să lovească Parisul din nou au sporit preocupările în rândul poliției și serviciilor de intelligence că rețelele de stat islamice din umbră ar putea desfăşura noi atacuri în orice moment, nu numai în Franța și Belgia, ci şi în alte capitale europene. În timp ce oficialii şi experții în informații fac inventarul a ceea ce a fost de învățat după atentatele din 13 noiembrie din interiorul și din jurul Parisului, în care au murit 130 de oameni, alte aspecte au venit în centrul atenției. Amploarea operațiunilor Statului Islamic în Europa nu sunt cunoscute încă, dar ele par a fi mai mari decât au realizat anchetatorii în primă instanţă; în cazul în care atacurile de la Paris și Bruxelles se prezintă ca fiind un model, complotiștii se va baza pe rețelele criminale locale, în plus față de extremiștii determinaţi.”

“Panama Papers: Schäuble anunță planul în 10 puncte împotriva paradisurilor fiscale”, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

“Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble a prezentat detaliile unui plan pentru a combate paradisurile fiscale, inclusiv crearea de registre ce listează numele proprietarilor de companii şi modificarea termenului de prescripţie pentru infracţiuni fiscale, în urma scandalului Panama Papers. O imensă  scurgere de documente de la firma de avocatură Mossack Fonseca, ce are sediul în Panama, arată modul în care companiile offshore sunt folosite pentru a ascunde averea celor bogaţi şi puternici şi a pus într-o situaţie jenantă mai mulţi lideri mondiali. Schäuble a declarat, la canalul public german ARD, că dacă registrele listând proprietarii de firme offshore ar fi în reţea la nivel internaţional, s-ar putea găsi toate persoanele aflate în spatele acestor companii. În Uniunea Europeană aceste registre au fost deja convenite ca parte a unei a patra directive privind spălarea de bani, care trebuie implementată la nivel naţional până la jumătatea anului 2017. Wolfgang Schäuble s-a referit de asemenea la un acord automat de schimb de informaţii fiscale la care au aderat până acum apromximativ 100 de ţări. Acest acord urmează să intre în vigoare în 2017. Schaeuble a remarcat că în urma scandalului Panama Papers a crescut presiunea asupra altora să se alăture. "Acum creşte presiunea asupra celor care încă nu fac parte să participe, cum ar fi SUA", a spus el. Schäuble a declarat de asemenea că statutul prescripţiei pentru infracţiuni legate de evitarea plăţii impozitelor ar trebui în viitor să depindă doar de îndeplinirea obligaţiei de către contribuabil de a furniza informaţii. Şeful finanţelor germane vrea de asemenea să pună ţări precum Panama şi alte paradisuri fiscale pe o "listă neagră" dacă ele nu iau parte la schimbul automat de date, ceea ce ar însemna că anumite tranzacţii financiare cu aceste ţări nu vor mai fi permise. Organele de supraveghere bancară din Europa au început să verifice dacă creditorii au legături cu Panama Papers, dar Schäuble a declarat că băncile germane "au pus în mare parte lucrurile deja în ordine" şi a subliniat: "Am făcut multe progrese în ultimii ani"

“David Cameron face faţă mai multor întrebări despre situația sa financiară”, titrează The Wall Street Journal.

“Prim-ministrul britanic David Cameron se confruntă cu întrebări suplimentare în ce priveşte afacerile sale financiare, inclusiv cu cadou de bani cash în valoare de 200.000 de lire sterline primit de la mama sa, în contextul publicării de informații cu privire la impozitul său pe venit sa în ultimii 6 ani. Premierul britanic David Cameron şi-a publicat duminică declaraţiile de impozit, în încercarea de a pune capăt disputei privind fondurile offshore deţinute de defunctul său tată, ieşite la iveală odată cu izbucnirea scandalului "Panama Papers". Doar că documentele prezentate ridică noi semne de întrebare, de data aceasta în legătură cu o donaţie în valoare de 200.000 de lire sterline din partea mamei sale. Cameron a primit două plăţi în valoare de 100.000 de lire fiecare din partea mamei sale în anul 2011, potrivit declaraţiilor de impozit care acoperă ultimii şase ani, cinci în calitate de prim-ministru şi unu înainte de preluarea mandatului de şef al guvernului. Datorită unei particularităţi a legii britanice, donaţia permite familiei Cameron să evite în mod legal plata unei taxe pe moştenire de circa 80.000 de lire, care nu se plăteşte pentru proprietăţi şi fonduri cu o valoare sub 325.000 de lire decât dacă persoana care a făcut donaţia decedează în termen de 7 ani de la data transferului. Presa britanică scrie că dezvăluirea acestei donaţii – după ce anterior Cameron a spus că a moştenit 300.000 de lire de la tatăl său şi a vândut acţiuni din fondul de investiţii offshore al tatălui său în valoare de 30.000 de lire – ridică şi mai multe semne de întrebări în legătură cu situaţia sa financiară şi demonstrează că premierul este implicat în "operaţiuni legale de evitare a plăţii impozitelor". Decizia extraordinară de a-şi publica declaraţiile de impozit pare să-l afunde şi mai mult pe David Cameron, a scris The Guardian. "Acum, Cameron trebuie să răspundă dacă familia sa a adoptat măsuri elaborate pentru a reduce la minimum valoarea impozitului pe moştenire pe care în cele din urmă va trebui să-l plătească", continuă ziarul britanic.”

“Rusia: Violoncelistul rus, prietenul lui Putin, spune că fondurile descoperite în Panama vin din donaţii”, titrează The Guardian, în pagina electronică.

“Serghei Roldughin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi aflat în fruntea unui imperiu offshore, potrivit Panama Papers, s-a prezentat duminică într-o emisiune la televiziunea publică – drept un simplu mecena care ajută sute de tineri artişti ruşi. Roldughin, un muzician a cărui prietenie cu preşedintele Putin datează de la sfârşitul anilor ‘70, este în atenţia opiniei publice după dezvăluirea informaţiilor extrase din milioane de documente ale casei de avocatură Mossack Fonseca de către Consorţiul jurnaliştilor de investigaţie. Potrivit ICIJ, apropiaţi ai lui Putin şi, în primul rând, Roldughin ar fi ascuns în străinătate aproximativ două miliarde de dolari în bănci şi societăţi secrete. Roldughin deţine firme offshore legate de societăţi de stat ruseşti, afirmă consorţiul. Dar o emisiune difuzată duminică pe canalul public Rossia înfăţişează un alt portret al artistului, prezentat ca fiind un pasionat de muzică şi un mecena care sprijină dezvoltarea noilor talente ruseşti. Acesta a subliniat cât este de costisitor să cumpere în străinătate instrumente pentru artiştii săi şi reia linia Kremlinului pentru care acest scandal mondial nu este decât o maşinaţie orchestrată de SUA. "Eu merg în străinătate pentru a comanda una sau alta", susţine violoncelistul, apropo de eforturile sale pentru a restaura Casa muzicii de la Sankt-Petersburg, o instituţie care susţine tineri interpreţi de muzică clasică. "Noi investim în sute de tineri muzicieni", adaugă el, fără a detalia în ce mod companiile sale offshore au reuşit să obţină asemenea profituri în decursul anilor. "Totul este scump! Instrumentele sunt scumpe, profesorii sunt scumpi… totul este scandalos de costisitor", mai spune Roldughin în faţa jurnalistei de la Rossia, arătându-i un violoncel Stradivarius.”