“Cine ar fi crezul că preţul petrolului ajunge la aproape 30 de dolari barilul, în condiţiile în care acum câţiva ani era cotat la 147 de dolari. La New York, preţul petrolului WTI Crude a ajuns la 30,60 de dolari barilul, minimul ultimilor 14 ani. Maxima zilei a fost de 31,39 de dolari, de la o închidere anterioară de 31,41 de dolari barilul. La Londra, petrolul Brent este cotat la 30,96. Maxima a fost înregistrată la 31,86 de dolari, de la o închidere anterioară de 31,60 de dolari pe baril. Trendul este descendent”, mai scrie Marketwatch.com
“Prăbuşirea petrolului aduce teama de faliment”, titrează The Wall Street Journal.
“Prețurile petrolului au scăzut cu peste 5%, luni, ajungând la aproape 30 de dolari barilul, ceea ce aduce mai aproape spectrul falimentului pentru o parte importantă, peste o treime dintre producătorii din industria de petrol din SUA. Trei mari bănci de investiţii, Morgan Stanley, Goldman Sachs Group Inc. și Citigroup Inc se așteaptă acum ca prețul petrolului sa se prăbuşească sub pragul de 30 de dolari şi să intre în teritoriul cotaţiei de 20 de dolari barilul, pe termen scurt, ca urmare a încetinirii economiei Chinei şi a fluctuaţiilor dolarului american."
“Criza imigranţilor: Germania restricţionează intrarea migranţilor din Austria”, titrează BBC.com
“Autorităţile germane resping un număr tot mai mare de migranţi ce vin dinspre Austria cu intenţia de a ajunge în ţările scandinave, a anunţat luni poliţia austriacă. “Numărul zilnic al migranţilor respinşi a ajuns de la 60 în luna decembrie la 200 la începutul acestui an”, a indicat David Furtner, purtător de cuvânt al poliţiei din provincia Austria Superioară. Această provincie este tranzitată de majoritatea migranţilor care doresc să intre pe teritoriul german, ceea ce înseamnă între 1.000 şi 2.000 de persoane în fiecare zi. Cei mai mulţi migranţi respinşi de Germania “nu doresc să ceară azil în această ţară şi sunt afgani care încearcă să ajungă în Suedia sau Danemarca, dar şi marocani şi algerieni”, a precizat Furtner. Înăsprirea condiţiilor de intrare în Germania coincide cu introducerea unor măsuri mai stricte de control de către Suedia şi Danemarca la propriile frontiere şi are loc în contextul violenţelor produse la Koln şi în alte oraşe germane în noaptea de Anul Nou, printre presupuşii autori fiind şi imigranţi. Unii migranţi au fost respinşi la frontieră întrucât nu deţineau documente de identitate valabile, a explicat reprezentantul poliţiei austriece. Pe de altă parte, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat, într-un interviu apărut marţi în cotidianul Kronen Zeitung, introducerea unor controale mai stricte la graniţa cu Slovenia. Dacă legea va autoriza acest lucru, controalele vor viza “trierea între refugiaţii economici şi refugiaţii de război”, a precizat şeful Executivului de la Viena.”
“Camioane cu ajutoare umanitare au intrat în oraşul asediat Madaya”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
“Primele camioane cu ajutoare constând în alimente, medicamente şi pături au ajuns luni în oraşul sirian Madaya, asediat de şase luni de armata guvernamentală şi unde aproape 30 de persoane au murit de foame de la 1 decembrie, potrivit organizaţiei Medici fără Frontiere. După o aşteptare de patru ore la un punct de control al armatei, primele camioane din convoiul de 40 au intrat în oraş, a precizat purtătorul de cuvânt al Crucii Roşii, Pawel Krzysiek, care însoţeşte transportul. Potrivit unei surse din cadrul Semilunii Roşii siriene, la Madaya, oraş situat la 40 km vest de Damasc, au fost trimise în jur de 330 de tone de alimente şi ajutoare medicale, cantităţi suficiente pentru circa 40 de zile. În acelaşi timp, trei camioane cu ajutoare au pătruns în Foua şi alte trei în Kafraya, două localităţi şiite încercuite de rebelii islamişti la peste 300 km de Damasc în provincia Idleb, din nord-vestul Siriei. Sosirea ajutoarelor a fost aşteptată cu sufletul la gură de cei 42.000 de locuitori din Madaya. Informaţii privind foametea din oraş au provocat un val de revoltă pe plan internaţional, determinând guvernul să permită accesul. În total, 400 de civili din oraşul asediat Madaya, în Siria "au nevoie de evacuare urgentă în această noapte", a afirmat ambasadorul neozeelandez la ONU, Gerard van Bohemen. Diplomatul s-a exprimat la finalul consultărilor cu uşile închise ale Consiliului de Securitate cu privire la situaţia din acest oraş rebel, asediat de şase luni de armata siriană. Ambasadorul neozeelandez nu a precizat motivele acestei cereri de evacuare urgentă, menţionând doar că persoanele respective se află "într-o situaţie critică".
“Cazul El Chapo aduce Mexicul mai aproape de Statele Unite”, titrează The New York Times.
“Diplomaţia americană a avertizat luni Mexicul în faţa riscului unei noi evadări a traficantului de droguri mexican Joaquin “El Chapo” Guzman, arestat vineri şi a cărui procedură de extrădare în Statele Unite va dura cel puţin un an. "Le-am făcut cunoscute autorităţilor mexicane îngrijorarea noastră în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă acest individ", a explicat în cursul briefingului său de presă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby. "Ne putem imagina că autorităţile mexicane înţeleg că lumea este atentă la modul în care evoluează această afacere şi ştiu că acest individ trebuie să rămână după gratii", a avertizat oficialul american, întrebat despre arestarea, vineri, a lui Joaquin “El Chapo” Guzman în nord-vestul Mexicului, la şase luni după răsunătoarea sa evadare din închisoarea de maximă siguranţă Altiplano. În iulie 2015, baronul drogurilor a scăpat pentru a doua oară dintr-o închisoare mexicană, după o primă evadare, în 2001, ascuns într-un coş cu rufe murdare. John Kirby nu a dorit să se pronunţe cu privire la procedura de extrădare, care este în sarcina Departamentului Justiţiei, însă a insistat asupra necesităţii ca traficantul de droguri să nu dispară în natură pentru a treia oară. Procesul de extrădare spre SUA al traficantului de droguri mexican Joaquin 'El Chapo' Guzman va dura cel puţin un an, dar ar putea ţine până la patru sau şase ani dacă avocaţii săi utilizează toate căile de recurs, au declarat luni serviciile procurorului din Ciudad de Mexico, provocând temeri legate de o nouă evadare. Noua situaţie marchează o schimbare majoră din partea preşedintele mexican Enrique Pena Nieto, care refuzase orice extrădare a lui Guzman înainte de evadarea sa în iulie 2015 dintr-o închisoare de înaltă securitate.”
“David Bowie, deplâns de discipolii săi”, scrie Le Monde.
“Imediat după ce a fost anunţată moartea lui David Bowie au început să curgă mesajele pe Twitter, numărul acestora depăşind 3 milioane în 4 ore, arată Visibrain, platforma de analiză a Twitter. Ministerul german al Afacerilor Externe şi-a manifestat luni pe Twitter, recunoştinţa faţă de David Bowie pentru faptul că a" ajutat la căderea Zidului Berlinului" cu piesa sa "Heroes", cântec celebru din perioada Războiului Rece. "La revedere, David Bowie. Acum eşti printre +Heroes+. Îşi mulţumim că ai ajutat la căderea Zidului", a scris ministerul. Londra, oraşul în care s-a născut în urmă cu 69 de ani David Bowie, l-a omagiat luni cu un mesaj electronic afişat pe una dintre cele mai înalte clădiri din metropolă, Turnul BT, pe marele muzician răpus duminică de cancer. “Dormi în pace”, era textul ce se putea citi pe edificiul zgârie-nori de 191 de metri, cunoscut anterior sub numele de “Turnul de telecomunicaţii”. Şi cartierul londonez Brixton, în care a venit pe lume legendarul rocker la 8 ianuarie 1947, s-a alăturat interminabilei liste de acte de comemorare a lui David Bowie înregistrate pe întregul mapamond. “Mereu vei fi eroul nostru”, scria, ca o aluzie la melodia “Heroes”, un banner montat deasupra intrării celebrei săli de concerte Brixton O2 Academy. Totodată, cinematografele din cartier şi-au reaşezat afişele pentru a lăsa în prim plan un spaţiu în amintirea lui “David Bowie, băiatul nostru din Brixton. D.E.P”. Iar admiratorii artistului, devenit celebru în 1969 cu “Space Oddity”, au adus flori, fotografii şi mesaje de adio lângă pictura murală în care apare un portret din tinereţe al cameleonicului muzician. Piesa a fost compusă în perioada când Bowie locuia la Berlin, la sfârşitul anilor 1970.”
