Reuşită pentru armata SUA. O dronă spaţială a stat aproape 2 ani şi jumătate pe orbită

Moment important pentru armata americană, mai precis pentru Forţele Aeriene ale Statelor Unite! O dronă spaţială deţinută de cea mai puternică armată din lume şi construită de Boeing a stabilit un nou record de anduranţă.

Drona spaţială de tip X-37B a aterizat sâmbătă la baza de la Cape Canaveral, în Florida, după ce a petrecut aproape doi ani şi jumătate pe orbită, a anunţat compania Boeing.

Record pentru drona X-37B: 908 zile petrecute pe orbită

Este vorba, mai exact, despre 908 zile pe orbită, recordul precedent fiind de 780 de zile.

Naveta fără pilot, al cărei prim zbor a avut loc în 2010, a petrecut în total peste zece ani în spaţiu, în cursul ultimelor sale şase misiuni, se arată într-un comunicat oficial postat pe site-ul Boeing.

Odată cu încheierea cu succes a celei de-a șasea misiuni, vehicului spațial reutilizabil a zburat peste 2 miliarde de kilometri și a petrecut un total de 3.774 de zile în spațiu, unde a efectuat experimente pentru partenerii guvernamentali și industriali, având posibilitatea de a le readuce pe Pământ pentru evaluare.

Pentru prima dată, vehiculul a transportat un modul de serviciu pentru a mări numărul de încărcături utile pe care le poate transporta. Modulul s-a separat de dronă înainte de revenirea pe Pământ, asigurând o aterizare sigură și reușită.

Acest vehicul spaţial fără pilot furnizează SUA o capacitate unică de a testa şi integra rapid noi tehnologii

Jim Chilton, vicepreşedintele Boeing Space: Această dronă „nu încetează să bată recorduri şi furnizează ţării noastre o capacitate fără pereche de a testa şi integra rapid noi tehnologii spaţiale”.

Lansată în cel mai mare secret, drona X-37B a fost concepută pentru forţele aeriene americane de United Launch Alliance, companie comună a Boeing şi Lockheed Martin.

Aparatul are nouă metri lungime, o anvergură a aripilor de 4,5 metri şi este alimentat cu energie de panouri solare.

Pentagonul a dezvăluit mai multe detalii legate de obiectivele sale înainte de ultima sa lansare, în mai 2020, evocând o serie de experimente ştiinţifice.

Misiunea urma să testeze reacţiile anumitor materiale în spaţiu, să evalueze efectele radiaţiilor ambientale în spaţiu asupra unei serii de seminţe şi să transforme radiaţiile solare în energie radio-electrică, a explicat armata.