Vești încurajatoare în plină criză a energiei și a gazelor. În cadrul unei vizite efectuate la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), anunță că România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are potenţialul necesar pentru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică până în 2026 sau 2027.

Pe de altă parte, el a precizat că pentru ca acest lucru să fie realizat, România trebuie să accelereze utilizarea tuturor surselor europene pentru investiţii.

Primul pas spre independența energetică

„Trebuie să accelerăm utilizarea tuturor surselor europene pentru investiţii, cu precădere a celor care servesc obiectivelor de mediu. (…) România este printre puţinele state membre care poate în termeni reali şi într-o perspectivă vizibilă, vorbim de anul 2026 sau 2027, să atingă independenţa energetică pentru că avem potenţial în acest sens”, a arătat Winkler.

Cu această ocazie, deputatul european a mai amintit și de declarațile făcute săptămâna trecută, la Strasbourg, atunci când Kadri Simson, comisarul european pentru Energie, a anunţat planul UE, denumit REPowerEU, care propune măsuri imediate pentru diminuarea efectelor crizei energetice.

În ceea ce privește avantajele unui astfel de plan, el ar urma să permită României să folosească în continuare cărbunele pentru producerea energiei, devenit combustibil de tranziţie, în contextul în care UE îşi propune ca până în anul 2030 să reducă la zero dependenţa sa energetică faţă de Federaţia Rusă.

Ce avantaje are România?

Pe de altă parte, România are și mai multe avantaje față de alte state membre ale UE. Deputatul european susține că ţara noastră are o bogată diversitate de resurse energetice și este avantajată în obţinerea independenţei energetice.

Menționăm faptul că la nivelul actual, 25% din importurile de ţiţei din UE vin din Rusia, situaţie regăsită şi în ceea ce priveşte 45% din importurile de gaz natural şi 45% din cele de cărbune.

„Această dependenţă extrem de ridicată este o vulnerabilitate pentru UE, de aceea urmează decizii importante, dar şi programe care să asigure finanţarea tranziţiei energetice în UE şi a reducerii până la eliminarea acestei vulnerabilităţi”, a punctat Winkler.

Referitor la efectele războului din Ucraina asupra globului, parlamentarul european a spus că la nivel mondial se manifestă trei consecinţe negative principale.

Printre acestea se numără majorarea tarifelor la energie, care se reflectă în creşterea preţurilor la produse şi servicii, creşterea ratei inflaţiei şi diminuarea încrederii în privinţa realizării de investiţii.