Reculul demografic provoaca dusuri reci in economie

invatamant, in special in cazul claselor primare. In curand, socul va cuprinde piata muncii. Sistemul de sanatate si cel de pensii vor primi si ele lovituri puternice.Unul dintre atuurile noastre in fata investitorilor straini este piata de desfacere, destul de mare la scara europeana. Acest argument incepe sa paleasca insa. Romania va pierde un milion de locuitori in urmatorii 15 ani, fara sa luam in considerare migratia, care ar mai putea lua inca niste sute de mii de contribuabili.Pe termen s

invatamant, in special in cazul claselor primare. In curand, socul va cuprinde piata muncii. Sistemul de sanatate si cel de pensii vor primi si ele lovituri puternice.Unul dintre atuurile noastre in fata investitorilor straini este piata de desfacere, destul de mare la scara europeana. Acest argument incepe sa paleasca insa. Romania va pierde un milion de locuitori in urmatorii 15 ani, fara sa luam in considerare migratia, care ar mai putea lua inca niste sute de mii de contribuabili.Pe termen scurt, scaderea populatiei a adus insa anumite avantaje. ìAparent surprinzator, scaderea natalitatii dupa 1989 a avut efecte economice pozitive pe termen imediat si mediu. Este vorba de o diminuare considerabila a cheltuielilor pe care le fac societatea si populatia pentru maternitate si cresterea copiilor“, mai arata Vasile Ghetau, profesor de demografie la Universitatea Bucuresti.Potrivit acestuia, nu scaderea in sine a populatiei este raul cel mai mare, ci deteriorarea structurii pe varste. Prin reculul masiv al natalitatii, populatia de varsta fertila se va diminua in timp (dupa 2015-2020 indeosebi) si in mod automat numarul de nascuti va avea o evolutie similara.Sistemul educational este primul care este afectat de reducerea dimensiunii populatiei de varsta scolara. Sectiunile cele mai afectate sunt cele ale invatamantului prescolar, primar si gimnazial. In anii urmatori, impactul va cuprinde si invatamantul superior. „Scolile bune nu duc deocamdata lipsa de elevi. Insa in cazul unitatilor de invatamant profesional sau de la tara, sunt probleme cu asigurarea numarului minim de elevi intr-o clasa“, spune Ionut Popa, profesor la Scoala nr. 79 din Capitala.Romania se confrunta cu un raport dramatic intre numarul pensionarilor si cel al populatiei active care alimenteaza bugetul de asigurari sociale. „Aceasta situatie nu are insa o origine demografica, ci una economica (scaderea numarului de salariati) si politica (repetate decizii iresponsabile de pensionare anticipata)“, constata Vasile Ghetau.Potrivit statisticilor, la 100 de persoane adulte (20-65 ani) revin astazi 24 de persoane in varsta de 65 ani si peste. Daca nu intervine o redresare a natalitatii, acest raport de dependenta va ajunge la 30 in anul 2025 si la 56 in anul 2050, cu o tendinta de crestere si mai rapida dupa acest din urma an.Dupa invatamant, cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice isi va pune cu forta amprenta si pe sectorul medico-sanitar. Persoanele varstnice au nevoie de servicii specializate de asistenta medicala. Aceasta inseamna o restructurare a intregului sistem de pregatire profesionala si a retelei sanitare. Ingrijirea unui numar sporit de persoane varstnice inseamna, evident, costuri suplimentare din partea statului.Ar fi incorect sa subevaluam consecinte de alta natura, mai delicate. „O societate in care gradul de imbatranire atinge cote alarmante este o societate greu adaptabila la schimbare, la spirit novator. Acest lucru reprezinta costuri economice, dar si politice in egala masura. Conservatorismul este o frana in evolutia societatii“, avertizeaza Vasile Ghetau.Dintre toate tarile dezvoltate, Japonia este tara cea mai afectata de imbatranirea populatiei si poate deveni un model pentru restul lumii. Fabricile din provincie, in special din domenii „murdare“, precum prelucrarea metalelor, au inceput sa reangajeze din personalul concediat la implinirea varstei de 60 de ani. Guvernul nipon a inceput deja sa pregateasca legislatia care sa maresca cu cinci ani varsta minima de pensionare. Spre deosebire de Japonia, Romania are si alta varianta pentru tinerea in frau a demografiei sale. Daca imigratia este o problema majora in Uniunea Europeana, in tara noastra lucrurile sunt inca la inceput.

Tot mai putini elevi pe bancile scolii*

Cel mai mare numar de elevi inscrisi in clasele I-IV s-a inregistrat in anul scolar 1997-1998. Numarul de copii a scazut dramatic dupa 1989, fapt reflectat in scoli sapte ani mai tarziu. Peste cativa ani efectele se vor simti in toata economia.
*) invatamant primar de zi