Pentru a intra în vigoare în UE, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însă amendamente. Comisia de comerţ internaţional a Parlamentului European (INTA) a votat în 21 iunie respingerea ACTA, după ce alte patru comisii europarlamentare (Comisia pentru industrie, cercetare şi energie, Comisia pentru libertăţi civile, Comisia pentru afaceri juridice şi Comisia pentru dezvoltare) se pronunţaseră şi ele contra acordului.
David Martin le-a recomandat eurodeputaţilor să voteze împotriva ACTA, explicând votul din INTA prin faptul că, atunci când trebuie să aleagă între interese comerciale şi libertăţi civile, Parlamentul European ”va fi mereu de partea libertăţilor civile”. ”Nimeni nu este contra ideii de apărare a proprietăţii intelectuale de către Uniunea Europeană. Dezbaterea s-a purtat asupra întrebării “Este ACTA instrumentul corect pentru a face acest lucru?”, iar concluzia clară a votului din INTA este că nu”, a subliniat Martin.
În opinia raportorului, negocierea ACTA ar fi trebuit să aibă loc ”în cea mai transparentă manieră posibilă”. ”Legislaţia negociată şi promovată în secret este de obicei una greşită. Comisia Europeană (care în numele UE a negociat ACTA cu ceilalţi actori internaţionali) trebuie, totuşi, să informeze deplin Parlamentul European în legătură cu fiecare rundă de negocieri şi să asculte ceea ce avem de spus privind fiecare subiect. Dacă am fi fost implicaţi mai devreme, ne-am fi putut gândi la posibilitatea de a avea acorduri separate pentru bunurile fizice şi pentru bunurile virtuale. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, atunci acordul privind bunurile fizice ar fi trecut prin Parlament practic fără niciun comentariu. Nimeni nu acceptă să intre în UE medicamente contrafăcute sau genţi Gucci false. Dar mult mai sensibilă a fost chestiunea libertăţii internetului”, a spus raportorul PE.
El a menţionat că, în condiţiile în care Parlamentul European este împotriva ACTA, nu există nicio justificare pentru a aştepta opinia Curţii Europene de Justiţie (CEJ) la solicitarea Comisiei Europene. Aceasta a cerut CEJ să verifice dacă prevederile ACTA contravin sau nu Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Toate statele UE – cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei – plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA. Dacă plenul PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul şi toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puţin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE.
Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective.
Sursa: Agerpres
