Cele mai frecvente atacuri online vin sub forma unor mesaje care par autentice, transmise aparent de firme cunoscute, în special de curierat.
Apeluri false de la firme de curierat inexistente
Atacatorii se folosesc de numele reale ale victimelor, astfel încât mesajele să pară cât mai credibile. De obicei, acestea conțin un link care direcționează utilizatorul către un site fals ce imită perfect interfața companiilor reale. Scopul este simplu: colectarea datelor personale și a informațiilor bancare.
Răzvan Stoica, expert în securitate cibernetică, avertizează că aceste mesaje online folosesc tehnici de manipulare emoțională: „Anunță că un colet n-a mai încăput în easybox sau că lipsesc detalii de livrare. Totul e gândit pentru a crea urgență, cum ar fi ‘confirmă în 12 ore’ sau ‘pachetul va fi returnat’”.
Nu deschideți linkuri suspecte
În fața acestor atacuri tot mai frecvente, specialiștii recomandă să nu accesăm linkurile primite prin SMS sau email și, mai ales, să nu completăm formulare cu date personale, cum ar fi codul numeric personal sau informațiile cardului bancar. În cazul în care avem dubii, este esențial să contactăm direct firma menționată în mesaj pentru a verifica autenticitatea solicitării.
Metodele de atac s-au diversificat și includ apeluri telefonice automate de pe numere internaționale, care îndeamnă utilizatorii să acceseze site-uri dubioase. De asemenea, phishingul prin email și mesajele false pe WhatsApp au devenit tot mai populare. De cele mai multe ori, aceste escrocherii pornesc de la baze de date compromise ale unor site-uri folosite frecvent de utilizatori.
Cum ne protejăm și unde raportăm tentativele
Andrei Avădanei, alt expert în securitate cibernetică, atrage atenția asupra unei metode des întâlnite: apeluri telefonice sau mesaje online care susțin că un cont bancar ar fi fost compromis, potrivit ProTV.
O altă înșelătorie constă în mesaje venite aparent de la persoane apropiate care solicită sume de bani, de regulă în regim de urgență. În astfel de cazuri, este important să verificăm veridicitatea mesajului contactând direct persoana respectivă printr-un alt canal.
În final, toate tentativele de fraudă ar trebui raportate la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru a ajuta autoritățile să identifice și să combată aceste rețele de infractori.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) este instituția din România dedicată securității cibernetice, având misiunea de a proteja infrastructurile critice ale națiunii în spațiul virtual. Fondat prin Ordonanța de Urgență nr. 104/2021, în subordinea Guvernului și în coordonarea Prim-ministrului, cu personalitate juridică, finanțat integral din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. DNSC a succedat Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO)
