Protestatarii din Germania sunt uniți de un inamic comun
Comentatorul Ronen Steinke a abordat atitudinea Germaniei față de vaccinarea împotriva noului coronavirus. Potrivit acestuia, protestatarii nemți au păreri controversate cu privire la medicamentul care ar putea distruge virusul ucigaș.
Cetățenii Reichului, grupările de dreapta și cei care critică vaccinarea contra coronavirusului și care se presupune că sunt de stânga alcătuiesc un mediu variat, ramificat în toate direcțiile, dar care crede în aceeași poveste conspirativă.
La prima vedere, mulțimea care se îndrepta sâmbătă spre clădirea Reichstag din Berlin părea destul de eterogenă. Steaguri prusace, rusești, americane, sigla „Q” a grupării de extremă dreaptă QAnon (care are la bază o teorie a conspirației privind existența unei grupări sataniste care face trafic de copii la nivel global) și chiar steagul păcii în culorile curcubeului. Pare un peisaj amestecat, dar nu este.
Anumiți cetățeni germani pun nenorocirile lor pământești pe seama statului care acționează doar asemenea unei fațade pentru ca, în fundal, marile puteri, cu rol determinant în războiul mondial, să țină sforile în mâinile lor. Naționaliștii susțin că migrația pe continentul european este controlată în secret de către oameni foarte bogați pentru a dezintegra Europa, fanaticii medicinei ortodoxe consideră vaccinarea i protejarea împotriva virușilor drept o înșelăciune diabolică a oamenilor de afaceri.
Ceea ce au aceste grupări în comun nu este o rețetă pentru a face lumea un loc mai bun, ci o explicație de ce lumea este rea, precum și o imagine a dușmanului, rezumând totul drept o conspirație mondială. Inamicul, căruia i se atribuie puterea, este reprezentat întotdeauna de străini sau imaginat ca fiind străin. Însă, acest portret al dușmanului include întotdeauna, surprinzător sau nu, evreii. Pardon: sioniștii, după cum îi numește autorul cărților de bucate vegane Attila Hildmann, care se bazează pe ecologie și medicină naturistă, sau „Rothschildii”, familie cu o vastă istorie bancară, despre care se crede că se află în fruntea puterii statului, sau Soros, după cum susțin naționaliștii, care îl învestesc cu puteri demonice pe omul de afaceri și filantropul evreu de origine maghiară George Soros.
Până la urmă, cei care cred în conspirații, din orice grupare ar face parte, se simt confortabil unul lângă celălalt. Nu se contrazic, ci se confirmă reciproc. Prin urmare, este complet greșit dacă, printr-un spirit de pacifism politic, nu sunt considerați toți extremiști. Ce înseamnă aceasta: că nu au programe politice elaborate pentru perioada de după lovitura de stat? Sunt antisemiți, sunt rasiști. În povestea lor conspirativă se combină disprețul pentru musulmani și învestirea evreilor cu valențe demonice.
O comunitate de „imbecili”
Nu este doar un grup „confuz” care vine la proteste, o comunitate aleatorie de „imbecili”, slab conectați între ei, ci este vorba de un mediu extins, în continuă creștere, puternic sudat de credința în conspirații.
Senatorul Andreas Geisel a declarat că spectrul oamenilor prezenți în weekend la proteste a arătat că „avem de-a face cu o demonstrație împotriva democrației, împotriva legilor fundamentale ale acesteia”.
După ce treptele clădirii Reichstag au fost luate cu asalt de protestatari, președintele poliției din Berlin, Barbara Slowik, a declarat:
„Pe viitor vom întări liniile de securitate către Reichstag”. Procedura exactă care va fi adoptată urmează să fie discutată cu reprezentanți ai poliției din Bundestag. Slowik a susținut că poliția a intervenit imediat, dar totodată a recunoscut: „A fost vorba de câteva minute în care protestatarii ajunseseră pe scările Reichstag-ului, însă, în acest caz, puterea imaginilor prevalează”. Poliția va analiza situația pentru a consolida în mod semnificativ protecția clădirii cu bariere și forțe de ordine.
Purtătorul de cuvânt al guvernului federal german, Steffen Seibert, a condamnat revoltele, catalogând imaginile drept rușinoase și a mulțumit în numele cancelarului german Angela Merkel în special celor trei polițiști care s-au aflat inițial singuri împotriva manifestanților. A fost un gest care denotă „prezență de spirit și curaj”, a menționat Seibert.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





