Privim doar jumatatea plina a paharului

a luat prin surprindere politicienii europeni, aratandu-le ca proiectele lor de viitor nu corespund, intotdeauna, cu cele ale cetatenilor de rand. Politicienii nu s-au priceput, in decenii de constructie a UE, sa spuna popoarelor lor incotro se indreapta si ce vor avea de castigat ca urmare a masurilor, uneori dureroase, pe care trebuie sa le suporte. Treptat, politicienii alesi de catre popoarele europene spre a-i reprezenta la nivel continental s-au distantat de pulsul strazii si, alaturi de m

a luat prin surprindere politicienii europeni, aratandu-le ca proiectele lor de viitor nu corespund, intotdeauna, cu cele ale cetatenilor de rand. Politicienii nu s-au priceput, in decenii de constructie a UE, sa spuna popoarelor lor incotro se indreapta si ce vor avea de castigat ca urmare a masurilor, uneori dureroase, pe care trebuie sa le suporte. Treptat, politicienii alesi de catre popoarele europene spre a-i reprezenta la nivel continental s-au distantat de pulsul strazii si, alaturi de miile de functionari care misuna pe strazile centrului administrativ al Uniunii, au creat o clasa de privilegiati, ceea ce cetatenii europeni au observat si sanctionat.De celalata parte, a oamenilor obisnuiti, aceeasi neintelegere; dar si egoism. Au iesit pe strazi protestand impotriva unui tratat care, cred ei, le va aduce turci, romani si bulgari pe piata muncii. Au uitat insa ca, in anii ‘90, UE a evitat criza economica, iar ei si-au pastrat privilegiile economice, datorita saracilor din Est. Tarile foste comuniste, prin acordurile de asociere la Uniune, si-au dezechilibrat balantele comerciale, iar profiturile le-au tras economiile vest-europene. In acest moment, prin statutul pe care il avem, ca tara in curs de aderare, avem obligatii, dar nu si drepturi, iar libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor le aduce numai lor bani, nu si noua.
Guvernul risca vanzand romanilor iluzii
Confruntarea dintre politicienii si electoratul european le lasa celor dintai o unica optiune: sa arate ca stiu ceea ce fac si ca pot termina ce au inceput. Pentru noi, ca tara cu care UE are contract scris, este un avantaj: vom adera. Dar cand? La cel mai inalt nivel, oficialii romani transmit, cu obstinatie, mesajul ca anul aderarii este batut in cuie si ca este 2007. Nu s-au pregatit pentru varianta 2008 si nici nu vor sa o ia in calcul. „Nu exista o strategie de comunicare oficiala care sa pregateasca poporul roman pentru o intarziere a aderarii; ne concentram toate eforturile pentru 2007“, ne-a declarat negociatorul-sef Leonard Orban. La Bruxelles, parlamentari si inalti functionari europeni spun ca 2008 este cea mai probabila data a aderarii, deoarece nu vom indeplini criteriile la timp. De unde atunci discordanta de mesaj, dar mai ales obsesia 2007? Explicatia este simpla: Nu cetatenii obisnuiti ai Romaniei au de pierdut daca Europa ne amana cu un an, ci clasa politica, care nu va fi reusit sa respecte promisiunea facuta romanilor, carora le-au cerut sa suporte masuri economice cu impact negativ asupra nivelului de trai, ca o conditie a aderarii.