Criza economică şi companiile din ce în ce mai puţin atractive scoase la vânzare au făcut ca sumele încasate din privatizări sau lichidări de firme de stat să fie, în 2009, mult sub cele din anii anteriori.

Cel mai mare contract de privatizare pe care trebuia să-l încheie AVAS în acest an a căzut după ce cumpărătorul nu a găsit banii necesari pentru a-şi finanţa achiziţia. „Nu am reuşit să acoperim preţul acţiunilor şi am fost siliţi să ne retragem“, explică Tiberiu Bodea, proprietarul Calex Business Grup, firma care a licitat 20,8 milioane de lei pentru 69% din Trocadero SA, companie din domeniul restaurantelor. Preţul de pornire al pachetului de acţiuni a fost de 7,7 milioane de lei. Bodea spune că nu poate estima dacă suma pe care era dispus să o plătească era echitabilă sau nu. „Urma să vedem asta în urma rezultatelor obţinute. Acum, însă, chiar dacă se va organiza o nouă licitaţie, noi nu mai avem voie să participăm“, afirmă el.

Cu excepţia Trocadero, pentru care procedurile vor fi reluate, AVAS a mai reuşit să vândă, în 2009, trei participaţii minoritare şi una majoritară (din cele 18 participaţii minoritare şi şase majoritare scoase pe piaţă), încasând 6,3 milioane de lei. Vor fi puse în vânzare, cât mai curând, acţiunile deţinute de stat la Horticola SA şi Aquaproiect SA.

Una dintre companiile pentru care statul se luptă de multă vreme să găsească cumpărător este Avioane Craiova. Însă 2009 nu a fost cu noroc nici pentru fabrica din Bănie – italienii de la Alenia ar fi fost dispuşi să plătească un milion de euro pentru acţiunile statului, evaluate în perioada respectivă la circa 1,2 milioane de euro. Asta cu condiţia ca autorităţile să-şi asume datoriile istorice, de nouă milioane de euro, ale societăţii şi să suporte cheltuielile de disponibilizare, în schimb urmând să aibă loc investiţii de 18 milioane de euro în retehnologizare. Dacă luăm în calcul vârful atins de cotaţiile acţiunilor Avioane în august 2008, când participaţia statului era evaluată la 4,7 milioane de euro, este limpede că perioada de criză economică a dus la o scădere cu circa 78% a sumei care poate fi obţinută pe pachetul majoritar al fabricii craiovene.

Fabricile „moarte“ nu au nici ele căutare

Nici vânzările de active ale companiilor de stat, menite să acopere datoriile pe care le-au acumulat acestea, nu au mers deloc bine de când au început turbulenţele în economie. „Lichidarea activelor societăţilor aflate în faliment, ca şi vânzarea bunurilor în general, este influenţată de criza economică“, explică avocatul Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR). El spune că în 2009 s-au înregistrat 17.000 de dosare noi de insolvenţă (atât firme de stat, cât şi particulare), iar din masa credală totală înregistrată la începutul anului, de 10 miliarde de lei, în primele şase luni s-au recuperat doar 600 de milioane de lei, în general prin vânzare de bunuri.

Nici nu e de mirare, având în vedere interesul extrem de scăzut al potenţialilor investitori. De exemplu, un teren de 21.000 de metri pătraţi, cu clădiri şi utilităţi, situat în sectorul 1 al Capitalei şi aparţinând Contrasimex SA a fost scos la licitaţie, în decembrie 2008, pentru 15,1 milioane de dolari. În lipsa vreunui ofertant, în ianuarie 2009, proprietatea a fost pusă din nou în vânzare, de data asta pentru 11,3 milioane de dolari. În aprilie şi august, licitaţia s-a reluat, de această dată preţul de pornire fiind stabilit la circa 7,5 milioane de dolari. Nici la a cincea strigare, din octombrie, pentru 5,1 milioane de dolari, nu s-a arătat nimeni interesat.

„Procedura va fi reluată, însă pro­ble­ma este că nu vine nimeni. E o perioadă foarte proastă pe piaţa imobiliară, le-am explicat şi celor de la AVAS că poate ar fi cazul să amânăm vânzarea“, spune Vasile Dumitru, reprezentantul Contrasimex, arătând că aceeaşi lipsă de cumpărători se înregistrează şi în cazul altui activ al companiei – o fabrică de containere şi pereţi izolaţi situată în Giurgiu. Preţul de strigare iniţial, de 8,2 milioane de dolari, a scăzut până la 5,5 milioane de dolari, în speranţa găsirii unui doritor.

Deşi ar putea părea o soluţie, aşteptarea unor vremuri mai bune nu e întotdeauna varianta optimă. „Amânarea vânzării nu este niciodată o soluţie, iar costurile procedurii duc la reducerea sumelor pe care creditorii urmează să le primească. În orice caz, nimeni nu garantează că în viitorul apropiat se va obţine un preţ mai bun“, opinează Arin Stănescu.

Veşti ceva mai bune

185-41862-capital_06.jpgCeva mai bine vor sta în acest an, la capitolul încasări, companiile din subordinea Ministerului Economiei. Electrica a primit undă în verde, în octombrie, pentru vânzarea către acţionarul majoritar a pachetelor de 18,9% pe care le deţine în CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie. Suma convenită pentru tranzacţie – 145 de milioane de euro.

De altfel, se pare că acesta este domeniul care va găzdui, în viitorul apropiat, cele mai profitabile privatizări. Potrivit unui document guvernamental, acţiunile rămase în proprietatea Electrica în urma procesului de privatizare a unor filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi a unor divizări ulterioare vor fi vândute în perioada următoare, inclusiv pe piaţa de capital.

Dacă în prezent lista companiilor de care statul vrea să scape nu e tocmai atrăgătoare, în anii următori ar putea fi scoase la privatizare nume ceva mai interesante, ca Antibiotice sau CFR Marfă. În plus, statul şi-a programat atragerea a 10 miliarde de euro în sectorul energetic în următorii ani, prin operaţiuni de vânzare a pachetelor majoritare sau minoritare de acţiuni deţinute la companii din domeniu sau prin asociere.

6,3 mil. lei a încasat AVAS, în pri­me­le zece luni din 2009, din procesul de privatizare. Suma ar fi putut fi de 4,5 ori mai mare, dar un contract a fost desfiinţat

Preţuri în cădere

RULMENTUL – 39%
185-41860-0607_rulmentulbrasov_46_agerpres.jpgDupă mai multe licitaţii fără succes, preţul iniţial de 70 mil. euro cerut pentru o serie de active ale fabricii braşovene a coborât la mai puţin de jumătate. Problema e că, dacă în 2008 s-ar fi găsit, probabil, cumpărători la 32,5 mil. euro, în 2009 ofertele vor fi sub 20 mil. euro, apreciază experţii.

REPUBLICA -50%
185-41859-0607_republica_46_evz.jpg25 de hectare de teren, două hale şi 70 de clădiri industriale situate la marginea Bucureştiului îşi caută un cumpărător de mai bine de un an şi jumătate. Conform analiştilor pieţei imobiliare, dacă în 2008 activele ar fi putut valora între 25 şi 35 mil. euro, azi preţul lor maxim este 12 mil. euro.

AVIOANE -79%
185-41858-0607_avioanecraiova_46_agerpres.jpgDacă ar fi scos la vânzare pe bursă cota sa din Avioane Craiova în vara anului trecut, statul ar fi putut obţine 4,7 mil. euro. În 2009, singura ofertă a fost de un milion de euro. Potenţialul investitor se obliga să investească 18 mil. euro în retehnologizare, dar nu prelua şi datoriile istorice de 9 mil. euro.

Ce mai e de vânzare

– 70% DIN PETROMIN (CT)       4 mil. euro
– 18,9% DIN CEZ                   145 mil. euro
– 70% DIN SCUDAS PAŞCANI   2,5 mil. euro
– COMPANII DIN TURISM          2,3 mil. euro
– ACTIVE RULMENTUL (BV)    32,5 mil. euro

Aurelian Popa: «Reluăm licitaţiile şi de două-trei ori»

185-41861-0607_aurelianpopa_46_cc.jpgNoul preşedinte al AVAS vorbeşte, în primul său in­terviu, despre cum este ame­ninţat bugetul instituţiei de lipsa de interes pentru activele statului şi de presiunile păgubiţilor FNI.

Capital: Care au fost principalele di­ficultăţi cu care s-a confruntat AVAS în 2009?
Aurelian Popa: Din ce în ce mai mulţi păgubiţi FNI apelează la serviciile executorilor judecătoreşti, consecinţa fiind înfiinţarea popririlor asupra conturilor AVAS şi, implicit, blocarea activităţii Autorităţii. Problema a apărut când ritmul încasărilor a fost mai mic decât cel al solicitărilor păgubiţilor FNI. Cea de-a doua dificultate a fost şi este în continuare scăderea interesului pieţei pentru oferta AVAS, în condiţiile generale de scădere a tranzacţiilor, pe fondul crizei economice.

Capital: Cât este de greu să găseşti cumpărători pe timp de criză?
Aurelian Popa: Suntem puşi în si­tuaţia de a relua procedurile de vânzare şi de câte două sau trei ori, pentru că nu avem niciun cumpărător interesat. Şi chiar şi atunci când găsim, destul de greu, un cumpărător care ne oferă un preţ foarte bun pentru acţiunile pe care le vindem, ni se întâmplă, în unele cazuri, să ne trezim că acesta nu mai plăteşte preţul pe care l-a dat la licitaţie. Evident că pierde garanţia cu care a participat la licitaţie şi care nu este mică, dar şi noi trebuie să reluăm procedura. Apoi, portofoliul privatizabil existent este nesemnificativ, principalele obiective de privatizat aflându-se în portofoliul OPSPI, din  cadrul Ministerului Economiei, la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Comunicaţiilor, iar, pe de altă parte, contextul economic nefavorabil şi, de ce să nu o spunem, mediul politic în continuă schimbare, au condus la reducerea interesului arătat de potenţialii investitori.

Capital: Care credeţi că este, în această perioadă, cea mai bună metodă de privatizare?
Aurelian Popa: În condiţiile economicosociale actuale, cred că pachetele majoritare de acţiuni pe care le mai deţinem ar trebui vândute prin licitaţie cu strigare sau pe Bursă, fără clauze legate de păstrarea obiectului de activitate şi a numărului locurilor de muncă. Pentru vânzarea celor 336 de pachete minoritare pe care le mai deţinem, ne aflăm în curs de înfiinţare a noii companii de investiţii, un proiect demarat de AVAS la începutul acestui an şi care îşi continuă traseul de avizare.

Capital: Cresc şansele de reziliere a unor contracte şi de întoarcere a unor companii în portofoliul AVAS ca urmare a crizei?
Aurelian Popa: Consider că efecte­le negative, manifestate prin rezilieri de contracte, vor fi mai puternice anul viitor, ca o consecinţă a dificultăţilor întâmpinate în 2009.

Capital: Ce ar trebui să se schimbe, în opinia dvs., în activitatea AVAS în 2010?
Aurelian Popa: Cred că rolul AVAS în economie ar trebui regândit. Sunt multe creanţe pe care Autoritatea le‑ar putea prelua de la diverse instiuţii ale statului şi valorifica, pentru că are o experienţă vastă şi propriul său corp de executori.

DETALII:
Citeşte aici interviul pe larg cu Aurelian Popa.

Te-ar putea interesa și: