Vremea neobişnuit de caldă i-a făcut pe unii oameni de afaceri să-şi frece mâinile de bucurie, în timp ce alţii se roagă pentru câţiva fulgi de zăpadă.

La ora când citiţi aceste rânduri, este posibil să fie venit, în sfârşit, iarna. Totuşi, nu vom uita prea repede plimbările în parc sau grătarele în aer liber din miez de ianuarie şi nici imaginea constănţenilor care îşi înmuiau picioarele în apa mării, chiar dacă în calendar scria decembrie. O altă imagine care ne va rămâne în minte este cea a şantierelor pline de muncitori zidind, îndoind fiare sau turnând betoane ca într-o zi de primăvară.

„Noi lucrăm la capacitate normală. Aceasta înseamnă că, practic, banii pe care i-am fi dat angajaţilor pe perioada repaosului de iarnă acum îi dăm ca să muncească, ceea ce reprezintă un avantaj clar pentru noi“, spune Ion Dumitrache, directorul companiei de construcţii Stizo DSP SA din Bucureşti. Acelaşi lucru se întâmplă cu mai toate firmele de gen, o sursă din domeniu afirmând că activităţile din ianuarie ar putea aduce o creştere neprevăzută cu 5-10% a cifrelor de afaceri pe 2007. Asta, desigur, dacă nu vom avea de-a face cu o iarnă lungă sau cu un an ploios.

Febra de pe şantiere pune presiune şi pe piaţa materialelor de construcţii. „Nu este chiar ca în sezon, însă sunt mult mai multe cereri decât anul trecut pe vremea asta. În mod normal, am fi acordat discounturi pentru a stimula vânzările, dar până acum nu a fost cazul. Pe de o parte, responsabilă este vremea bună, pe de alta, evoluţia ascendentă a pieţei îşi spune şi ea cuvântul“, explică Victor Ungureanu, directorul Second Generation, distribuitor de materiale de construcţii din Capitală.

Nu doar domeniul construcţiilor are de câştigat. Afaceri diverse, mai mici (cum ar fi chioşcurile şi terasele din parcuri) sau mai mari (ca firmele de deszăpezire care, chiar dacă nu intervin nici măcar un minut, vor primi până la o treime din valoarea contractelor drept cheltuieli cu personalul şi utilajele) sunt favorizate de vremea bună.

Cine îşi doreşte să vină frigul

Nu toată lumea scoate profit din temperaturile primăvăratice. Ba chiar din contra, afacerile care înregistrează pierderi ca urmare a capriciilor vremii sunt destul de numeroase. „Estimăm că volumul de gaze distribuite în perioada 1 decembrie 2006 – 20 ianuarie 2007 a scăzut cu 10-15% faţă de perioada 1 decembrie 2005 – 20 ianuarie 2006. Vremea caldă din 2006 a avut un impact negativ asupra cifrei de afaceri, de circa 3%. Dacă fenomenul se repetă şi în 2007, ne aşteptăm la acelaşi impact“, spun reprezentanţii E.ON Gaz România SA (fostul Distrigaz Nord).

Şi RADET Bucureşti simte un recul. „Creşterea temperaturii medii exterioare a determinat scăderea consumurilor. La nivelul anului 2006, s-a distribuit o cantitate de energie mai mică cu aproape 10% faţă de plan. Acest lucru se reflectă şi în cifra de afaceri. Deşi nu face din obţinerea de profit un scop, RADET nu poate supravieţui dacă are pierderi“, spune Virgil Ramba, directorul general al regiei de distribuţie a energiei termice care a distribuit cu circa 30% mai puţină căldură în primele trei săptămâni din 2007 faţă de aceeaşi perioadă a lui 2006.

Într-o măsură ceva mai mică, şi producătorii şi distribuitorii de energie electrică au înregistrat scăderi ale consumurilor, având în vedere că sistemele de încălzire electrice, fie ele industriale, fie casnice, nu au stat prea mult în priză în ultimul timp. Nici distribuitorii de lemne pentru foc, păcură sau cărbuni nu prea au motive să fie mulţumiţi de vânzări.

Dar o lovitură destul de grea au primit şi afacerile din turismul montan. Dacă unităţile de cazare nu au înregistrat, totuşi, scăderi dramatice, cei axaţi pe activităţi strâns legate de sporturile de iarnă, ca instalaţiile de transport pe cablu, centrele de închirieri sau instructorii de profil, şi-au văzut veniturile serios diminuate de lipsa zăpezii.

Pârtiile fără nea au lovit şi mai departe. „Vânzările la articolele sportive de iarnă au fost mai mici cu aproximativ 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Cred că modificările de temperatură vor antrena modificări ale comportamentului consumatorilor. Lipsa zăpezii îi va face să se orienteze spre alte sporturi de exterior sau spre sporturi de interior“, explică Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour România.
De pierderi s-au plâns şi producătorii şi distribuitorii de haine şi încălţăminte de iarnă. Nici anvelopele de iarnă nu au avut prea mare căutare. Cât despre lopeţile pentru zăpadă, într-un mare magazin din Capitală rămăseseră pe stoc cam 90% din cele comandate. 

Şantiere pline

«Lucrăm la capacitate normală. Aceasta înseamnă că, practic, banii pe care i-am fi dat angajaţilor ca să stea acasă îi dăm acum ca să muncească, ceea ce reprezintă un avantaj clar pentru noi.»

Ion Dumitrache, directorul SC Stizo DSP SA

Fenomen natural sau efect negativ al civilizaţiei?

Chiar dacă savanţii nu reuşesc să se pună de acord în privinţa cauzelor, temperaturile în creştere nu pot bucura pe nimeni

Vremea deosebit de caldă din ultimele două luni nu e neapărat un semn al încălzirii globale, însă îi ajută foarte mult pe promotorii acestei teorii.

În ultimul secol, temperatura medie a crescut pe Pământ cu circa 0,6 grade Celsius. Deşi la prima vedere pare că avem de-a face cu o cifră insignifiantă, oamenii de ştiinţă spun că, în condiţiile în care nu vor fi luate măsuri pentru limitarea emisiilor de gaze de seră, până în 2100 temperaturile medii ar putea creşte chiar şi cu şase grade Celsius. În consecinţă, vom asista la creşterea nivelului oceanelor şi la schimbări radicale ale tipului şi cantităţilor de precipitaţii. La rândul lor, aceste transformări pot conduce la fenomene meteo extreme, care vor provoca grave crize economice şi dispariţia unor numeroase specii de plante şi animale.
„Oamenii deţin astăzi forţa de a controla climatul global şi îl pot influenţa în bine sau în rău. Însă, dacă vom pierde ocazia de a ţine în frâu acest echilibru precar, consecinţele pot fi dezastruoase“, spune dr. James E. Hansen de la Universitatea Columbia din New York.

Varianta optimistă

Adversarii teoriei conform căreia activităţile umane sunt responsabile pentru încălzirea globală au la îndemână mai multe argumente. Cel mai important ar fi cel istoric: schimbări climatice au avut loc şi în trecutul mai mult sau mai puţin apropiat, când influenţa omului asupra naturii era insesizabilă. În acele cazuri, responsabile pentru modificări ar putea fi activitatea solară sau erupţiile vulcanice. Iar ceea ce trăim astăzi nu ar fi decât o revenire la normal după câteva secole dominate de temperaturi scăzute.

Ultima mare glaciaţiune este adeseori dată ca exemplu. Începută cu circa 70.000 de ani î.d.H., a acoperit o mare parte din emisfera nordică cu un strat de gheaţă gros de zeci de metri. Acesta a început să se topească cam în 20.000 î.d.H., iar din calotă au rămas, în câteva milenii, doar gheţari izolaţi în zonele montane şi numeroase lacuri. Acum, spun savanţii, Pământul a intrat într-o epocă de mimin glaciar, ceea ce explică temperaturile din ce în ce mai mari, dar, peste câteva milenii, nu este exclus ca vremea să se răcească din nou accentuat şi să asistăm la o nouă Epocă de Gheaţă.

Însă nu e nevoie să treacă mii sau zeci de mii de ani pentru a avea loc schimbări climatice. Între anii 800 şi 1300 a avut loc în emisfera nordică aşa-numita Medieval Warm Period – MWP (Perioada Caldă Medievală). Cercetările au arătat că temperatura Oceanului Atlantic a fost, în acea perioadă, cu circa un grad Celsius mai ridicată decât este astăzi şi că zone din America de Nord şi Africa au fost afectate de secete prelungite şi arşiţă.

MWP a fost urmată de o perioadă de scădere a temperaturilor medii, denumită Little Ice Age – LIA (Mica Epocă de Gheaţă). LIA s-a întins pe aproximativ 500 de ani, încheindu-se, după unele teorii, la jumătatea secolului al XIX-lea. Chiar dacă a fost vorba de variaţii minore, de circa unu-două grade Celsius, LIA a produs o extindere semnificativă a zonelor acoperite de gheţari, în special în Groenlanda şi nordul extrem al continentelor european şi american, dar şi în Alpi, unde au acoperit sate întregi. LIA a fost însoţită de fenomene extreme, cum ar fi ploile torenţiale, care au dominat Europa trei ani la rând în secolul al XIV-lea, provocând o gravă criză economică. Scăderea temperaturilor a dus la abandonarea culturii viţei de vie în nordul Europei sau a portocalelor în China.  

NE E DIN CE ÎN CE MAI CALD

În ultimii 125 de ani, temperaturile medii considerate normale la nivel global (marcate cu 0) au cunoscut o tendinţă clară de creştere.

Temperaturile înregistrate în ultimul deceniu au ajuns chiar la un nivel cu 0,6 grade Celsius mai ridicat decât cel obişnuit. Ceea ce îngrijorează cel mai mult nu este neapărat trendul ascendent, cât ritmul accelerat din ultimele decenii. Dacă se va păstra aceeaşi progresie, este posibil ca peste mai puţin de un secol climatul global şi harta Terrei să se modifice radical.

Totul e în mâna noastră

«Oamenii deţin astăzi forţa de a controla climatul global şi îl pot influenţa în bine sau în rău. Însă, dacă vom pierde ocazia de a ţine în frâu acest echilibru precar, consecinţele pot fi dezastruoase.»

Dr. James E. Hansen, Universitatea Columbia, New York

CAUZELE ŞI EFECTELE ÎNCĂLZIRII

MOTIVE Unele gaze, ca dioxidul de carbon, emise în procesele industriale şi în timpul arderii combustibililor fosili sau produse în agricultură şi zootehnie, înconjoară Terra, creând aşa-numitul „efect de seră“. Dacă dezvoltarea industrială accelerată poate susţine această teorie pentru ultimii 50 până la 100 de ani, savanţii nu au reuşit să explice prea bine ce a produs încălzirea din perioada
1850-1900. Unii critici spun chiar că dioxidul de carbon produs de activităţile umane reprezintă doar 1% din cel emis pe Pământ în urma proceselor naturale.

URMĂRI Fenomenul de încălzire globală ar putea avea tot felul de efecte, de la cele directe, ca topirea unei cantităţi importante din calota glaciară, şi, în acest mod, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor cu până la 14 metri, până la cele indirecte, cum ar fi crizele economice, conflictele armate sau pandemiile provocate de secete prelungite ori furtuni extrem de puternice.

SUB APE Creşterea nivelului Oceanului planetar cu numai câţiva metri va duce la inundarea celor mai joase zone de coastă din lume. Sunt periclitate întreaga coastă de est şi sud a SUA (inclusiv New York şi Washington), zone extrem de populate din India şi China, aproape întreg teritoriul Bangladeshului (ţară care se apropie de 200 de milioane de locuitori), părţi importante din Belgia, Olanda şi Danemarca, dar şi regiunea veneţiană sau, în România, Delta Dunării, Tulcea şi zonele din preajma confluenţei Dunării cu Siretul şi Prutul (inclusiv părţi din oraşele Galaţi şi Brăila).