Veniturile reale ale multor angajaţi de la vårful administraţiei publice egalează sau chiar depăşesc cåştigurile managerilor de top din multinaţionale.

Emanoil Neguţ. Şef al Autorităţii de Control a Guvernului. În 2007, a cåştigat din salariu 52.336 de lei (adică aproximativ 1.250 de euro pe lună). Ca membru în consiliile de supraveghere (CS) ale AVAS, Petrom şi Fondul Proprietatea, a mai băgat în buzunar 130.465 de lei (cam 3.100 de euro pe lună, adică de 2,5 ori mai mult decåt leafa). Doar de la Fondul Proprietatea, Neguţ a primit aproape 20.000 de euro, adică aproximativ 800 de euro pentru fiecare şedinţă la care a luat parte, calculånd că au avut loc, în medie, două pe lună.

115-15922-grafjos.jpgÎn 2008, veniturile sale vor face un salt spectaculos. „Am fost numit ca membru în Consiliul de Administraţie (CA)  al Eximbank, dar am renunţat la Fondul Proprietatea“, ne-a declarat secretarul de stat. Anul trecut, membrii acestui consiliu au cåştigat peste 200.000 de lei (aproape 5.000 de euro pe lună), ceea ce înseamnă că în conturile şefului Autorităţii de Control vor intra cam 7.000-8.000 de euro lunar, peste trei sferturi ca urmare a participării la „CA-uri“ şi „CS-uri“. Ce înseamnă, de fapt, aceste participări? Sau, mai exact, pentru ce se încasează acele sume colosale? „Are loc cåte o şedinţă lunară la Eximbank şi Petrom şi cåte una trimestrială la AVAS“, explică Neguţ. Cum se pregăteşte pentru şedinţe? „Primim o documentaţie cu cåteva zile înainte, însă eu am fost director financiar la cåteva companii importante înainte de a ocupa această funcţie, aşa că nu am nevoie de prea mult timp pentru a parcurge respectivele rapoarte“, spune Neguţ.

Emanoil Neguţ este doar unul dintre numeroşii demnitari sau înalţi funcţionari publici care îşi dublează, triplează sau chiar cvadruplează veniturile ca urmare a indemnizaţiilor de membru în diverse consilii de administraţie sau comisii de privatizare. Pe cei mai favorizaţi dintre ei îi puteţi vedea în clasamentul alăturat.

Discrepanţă între salariile  şi veniturile din sistemul public

„Sunt nişte neruşinaţi, care creează norme şi reguli care să-i favorizeze pe ei şi pe acoliţii lor. În Romånia este un furt generalizat – unii o fac sub formă ilegală, alţii la limita legii, iar alţii acoperiţi de lege. Din păcate, nu mai e nimic de făcut decåt să plecăm din această ţară“, se revoltă analistul economic Ilie Şerbănescu.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune că situaţiile de acest gen nu au apărut de azi, de ieri. „A existat întotdeauna o discrepanţă uriaşă între salariile şi veniturile reale ale angajaţilor din sectorul public. Atåta vreme cåt locurile de muncă din domeniul bugetar sunt şi mai sigure, şi mai bine plătite, e clar că apar probleme majore de competitivitate“, explică el. Costin mai afirmă că, deşi Guvernul refuză să majoreze salariul minim pe motiv că productivitatea muncii nu a crescut, nu aplică aceleaşi norme cånd vine vorba de veniturile din sistemul public.

115-15919-89_emanoilnegut_rompres.jpg

«Are loc cåte o şedinţă lunară la Eximbank şi Petrom şi cåte una trimestrială la AVAS.»
Emanoil Neguţ, membru în CA Eximbank, CS Petrom şi AVAS

115-15916-1.jpgTEODOR ATANASIU
PREŞEDINTELE AVAS

A obţinut anul trecut venituri de 529.107 lei (aproximativ 159.000 de euro, adică aproape 13.000 de euro pe lună) din salarii şi indemnizaţii de participare la Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank şi de vicepreşedinte al Comisiei de Coordonare a Privatizării la Electrica Muntenia Sud SA.

115-15917-2.jpgDOINA DASCALU
SECRETAR DE STAT MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR

A cåştigat în 2007 nu mai puţin de 417.156 lei (circa 125.000 de euro, adică peste 10.000 de euro pe lună). Doar 11% din aceşti bani provin din salariul de demnitar, restul fiind indemnizaţii de membru în numeroase consilii de administraţie sau comisii de privatizare, plus salariu de cadru didactic la Universitatea „Spiru Haret“.

115-15918-3.jpgEUGEN TEODOROVICI
SECRETAR DE STAT MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR

364.698 de lei a obţinut anul trecut din salariu şi din indemnizaţiile de preşedinte al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank, membru al Consiliului Director BEI şi preşedinte al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul MEF. Cu alte cuvinte, cam 9.000 de euro pe lună.

115-15923-lista.jpg

Lecţia de bază: cum să-ţi dublezi salariul

Consiliile de administraţie dublează sau chiar triplează veniturile unor demnitari. Cåt şi cum muncesc pentru aceşti bani rămåne o enigmă.

Şeful ANAF, Cătălin Doică, a fost plătit anul trecut din cinci surse. Pe långă salariul de la ANAF (46 de mii), a mai încasat 194 mii lei ca membru al Consiliului de Administraţie al CEC şi din auditul aceleiaşi instituţii, 15 mii de la Camera Consultanţilor Fiscali şi 19 mii din alte consilii. Un total de 274 de mii de lei.

Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat un venit anual de la stat de 190 de mii de lei, dar grosul provine din Comisia de privatizare Electrica Muntenia Sud (88,4 mii lei) şi Comitetul interministerial pentru credite, garanţii şi asigurări (54,3 mii lei). Comitetul are 13 membri din råndul mai-marilor guvernului şi se întålneşte pentru a discuta ce produse noi să mai ofere Eximbank. Cei 13 primesc, fiecare, pånă la 120 de mii lei pe an pentru aceste şedinţe. Creditul subvenţionat pentru femeile-antreprenor este unul dintre rezultatele „brainstorming“-urilor interministeriale. „Am fost la cåte o şedinţă pe lună, cred. Dacă nu putem participa la şedinţa respectivă, nu primeam nimic“, ne-a spus Varga. Rolul ei era de a vedea dacă se respectă legislaţia de mediu în proiectele aprobate de Comisia Eximbank. Tot la Mediu, secretarul general Ion Anghel a punctat atåt cu salariul (97,8 mii lei), cåt şi cu indemnizaţia de membru al CA al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (circa 13.000 de lei). Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, a încasat de la comisia Electrica 88 mii de lei, iar Doina Dascălu, secretar de stat la acelaşi minister, are o indemnizaţie-record de 119 mii de lei de la comitetul interministerial Eximbank. Tot de la Eximbank, însă pe filiera consiliilor de administraţie, îşi rotunjeşte veniturile şi Gelu Ştefan Diaconu, vicepreşedinte ANAF. În spatele indescifrabilei sale declaraţii de avere, se ascunde încă un record: 226 de mii de lei. Suma, furnizată de biroul de presă al ANAF, face ca veniturile lui Diaconu să fi fost de 304 de mii de lei în anul 2007.

Dintre secretarii de stat de la MIRA se detaşează Victor Paul Dobre, care pe långă salariu (49.917 lei), a mai încasat indemnizaţii de la Consiliul AVAS, CES şi Camera de Comerţ Galaţi – un total de circa 20 de mii de lei. Cu o indemnizaţie de 2.722 de lei de la CA al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, e învins fără drept de apel de subalterni. Cornelia Harabagiu (secretar de stat) a declarat circa 55 de mii de lei salariu şi 77 de mii de lei de la CA al Eximbank. Secretarul general al ministerului, Sorin Chelmu, a avut salariu mai mare (113 mii de lei), dar un „adaos“ mai mic – 17,5 mii lei indemnizaţie de la CA al Fondului de Garantare a Creditului Rural.

Şeful AVAS, Teodor Atanasiu, a punctat şi el în comitetul Eximbank, cu o remuneraţie anuală de 45.000 de lei. Cseke Attila, de la Secretariatul General al Guvernului, a declarat 54 de mii de lei de la „Comisia de restituiri“, instituţie greu de găsit în vreo organigramă.

304 mii lei e venitul anual al vicepreşedintelui ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, din care 226 mii dintr-un consiliu de administraţie

ŞEFII BNR Şi CSA, VENITURI NEDECLARATE

115-15921-0809_topsecret_28.jpgCampioana salariilor de la stat este, cel mai probabil, Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Ea nu şi-a mai completat declaraţia de avere din 2006. Însă, un indiciu asupra veniturilor sale a apărut atunci cånd Fiscul a comunicat ZF faptul că în top zece al bucureştenilor cu cele mai mari venituri figurează o persoană din domeniul „supravegherii asigurărilor“ cu un venit anual de… 345.000 de euro. Alţi membri ai CSA şi-au completat însă declaraţiile, menţionånd venituri de circa 285.000 de lei (peste 85.000 de euro). La acelaşi nivel se situau şi salariile membrilor consiliului de administraţie al BNR, dar în 2006. În ceea ce priveşte veniturile pe 2007 ale conducerii BNR, curioşii sunt trimişi la plimbare, mai precis la „fişele fiscale“. Şi vicepreşedinţii AVAS au procedat la fel. Ca şi Anghel Andreescu, secretar de stat la Ministerul Internelor. Consilierii ministrului muncii au depus declaraţii goale.

Ocolirea declarării veniturilor folosind formularea „conform fişei fiscale“ a fost utilizată la scară largă în anii trecuţi şi în råndul funcţionarilor din Ministerul Finanţelor. Astfel, puteau fi palmate venituri de două-trei ori mai mari decåt salariile, din sporuri şi stimulente. De anul acesta însă, cåştigurile reale au ieşit la lumină. „Direcţia de resurse umane a comunicat angajaţilor formularele cu declaraţiile de avere şi instrucţiuni de completare. În acestea, era prevăzut că nu se acceptă declaraţii cu „conform fişei fiscale“ datorită noii legi a ANI, spun reprezentanţii Ministerului Economiei. Culmea „fişelor fiscale“ este o doamnă director în Ministerul Finanţelor, care a fost nevoită să-şi declare veniturile reale, de 180.000 de lei (triplul salariului unui ministru). Aceasta este măritată cu un secretar de stat de la Ministerul IMM-urilor, însă, la veniturile soţului a trecut „conform fişelor fiscale“.

Superspioni sau doar supersalarii?

115-15920-89_spp_28rompres.jpgMajoritatea miniştrilor au cåştigat între 40 şi 60 de mii de lei – cåt a încasat şi premierul. Însă, membrii Cabinetului sunt „surclasaţi“ de şefii serviciilor secrete.

Directorul SPP, Lucian Pahonţu, e cel mai bine plătit dintre şefii serviciilor secrete. Anul trecut a încasat 146.870 lei, adică aproximativ 3.350 de euro lunar. S-au adăugat diurnele – 1.400 de euro şi 700 de dolari. Adjuncţii SPP au cåştigat între 120 de mii şi 128 de mii de lei. Adică mai puţin decåt adjuncţii SIE, generalii Vasile Sarcă şi Silviu Predoiu, care au cåştigat din salarii peste 138 de mii de lei fiecare. Şeful lor civil, directorul Mihai-Răzvan Ungureanu, a încasat în 2007 de la SIE numai 8.000 de lei, însă el a fost numit la conducerea servicului de spionaj de-abia spre finele anului. Statul îl mai plătise pe Ungureanu, cu 21.461 de lei şi 16.627 euro, pentru poziţiile de ministru de externe (pånă în martie 2007) şi de coordonator al Iniţiativei de cooperare pentru Europa de Sud-Est (post la Viena).

Generalii din conducerea STS, serviciu criticat în trecut pentru bugetele mari de care dispunea, au primit sporuri situate între 9.000 şi 13.000 de lei, adăugate la salarii cuprinse între aproximativ 107 mii şi 120 de mii de lei (directorul Marcel Opriş). În partea de jos a clasamentului la salariile din serviciile secrete se găseşte directorul SRI, George Maior (civil), cu 57.498 lei. El a mai cåştigat circa 10 mii de lei de la SNSPA, unde e conferenţiar universitar. Adjuncţii lui, ambii generali, au avut dublu: Dumitru Zamfir a încasat 116.406 lei, iar Viorel Voinescu 113.352 lei. „Directorul are rang de ministru, iar adjuncţii, de secretar de stat. În cazul militarilor se aplică şi sporurile, de aici diferenţa între adjuncţii SRI şi director“, explică purtătorul de cuvånt al SRI, Marius Bercaru. Şi şeful Armatei, generalul Gheorghe Marin, a încasat anul trecut 121,5 mii lei, din soldă, la care s-au adăugat 11,8 mii lei, din activităţi didactice la Universitatea Naţională de Apărare.