“Pericolul unei contagiuni s-a diminuat mult sau practic a dispărut”, a declarat Van Rompuy cotidianului Kathimerini, cu ocazia unei vizite la Atena, unde se va întâlni cu premierul grec Georgios Papandreu – relatează AFP.

Liderul european a evocat reducerea diferenţei dintre rata obligaţiunilor emise de Spania şi obligaţiunile germane, baremul de referinţă în Europa.

Rompuy, care urmează să pronunţe un discurs la Atena la un centru de reflecţie specializat în politica europeană, a estimat că Europa are resursele şi determinarea pentru a combate şi învinge criza, evocând cea mai radicală reformă a UE în materie de guvernanţă economică de la lansarea euro.

“Forţele care ne leagă sunt mult mai puternice decât cele care ne separă. Nu am nicio îndoială că zona euro va ieşi mai puternică şi mai unită din această criză”, a spus el, insistând asupra faptului că guvernele din zonă trebuie să tragă învăţămintele corespunzătoare din această criză. În opinia lui, statele membre au fost prea indulgente în materie de politică bugetară şi nu au reuşit să-şi supravegheze băncile. Între altele, sistemul de control european era până în prezent prea focalizat pe deficite şi nu suficient de mult pe ameninţările macroeconomice sau pe datorie.

Totodată, Trezoreria Greciei a anunţat marţi că a reuşit să strângă din piaţă 1,625 miliarde euro în urma unei licitaţii supra-subscrise cu scadenţa la şase luni, pentru care randamentul acceptat a fost de 4,80%, foarte apropiat de nivelului de la licitaţia precedentă (4,75%). Investitorii străini au cumpărat 41% din bonurile de Trezorerie scose la licitaţie. Cererea totală de bonuri de Trezorerie a fost de 4,758 miliarde euro, de patru ori mai mare decât era programat.

La precedenta licitaţie, din 8 martie, Trezoreria elenă a atras tot 1,625 miliarde euro, la un randament de 6,75%.

Aceasta este prima emisiune de obligaţiuni derulată de Grecia după summitul european din luna martie de la Bruxlles, când statele membre au decis să consolideze Fondul european de stabilitate financiară (FESF). Acesta ar urma să permită în viitor ţărilor membre aflate în dificultate şi care nu se pot împrumuta de pe piaţă să-şi răscumpere propriile obligaţiuni.