Kosovo cere Serbiei să înceteze provocările

Serbia trebuie să înceteze activităţile de destabilizare a Kosovo pentru a pune capăt violenţelor din nordul ţării, a declarat joi preşedinta kosovară Vjosa Osmani.

„Provocarea vine din partea Serbiei, o ţară care încă trebuie să se împace cu trecutul său”, a declarat Osmani pentru Reuters în marja summit-ului european care se desfășoară în Republica Moldova.

„Situaţia este tensionată, dar trebuie să ne asigurăm că restabilim statul de drept în Kosovo şi să înţelegem că ameninţarea vine din partea Serbiei care neagă existenţa Kosovo ca stat suveran”.

Osmani a declarat că Serbia susţine în mod activ „structuri ilegale” în Kosovo pentru a destabiliza ţara din interior.

„Preşedintele Vucic trebuie să înceteze să mai sprijine bandele criminale dacă îşi doreşte cu adevărat pacea”, a spus ea. „El încă nu a demonstrat acest lucru”.

Vjosa Osmani se află în Republica Moldova pentru a participa la Comunităţii Politice Europene (CPE), la care sunt invitaţi să participe aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni, inclusiv preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucic.

Situație tensionată în regiune

Tensiunea continuă în nordul Kosovo după ciocnirile de luni în care au fost răniţi 30 de soldaţi NATO şi 50 de manifestanţi sârbi care resping autoritatea primarilor din patru municipalităţi în care sunt majoritari, deşi în restul Kosovo sunt minoritari.

Primarii au fost aleşi în aprilie anul trecut în cadrul unor alegeri boicotate de sârbi şi la care prezenţa la vot abia a depăşit 3%. De altfel, preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a cerut joi autorităţilor kosovare să retragă ceea ce el a numit „pretinşi primari” din nordul Kosovo pentru a dezamorsa o criză care a declanşat violenţe.

Vucic a declarat, la sosirea sa la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene în Republica Moldova, că o astfel de măsură ar fi „cea mai puternică mişcare” care ar putea rezolva criza.

Kosovo, o fostă provincie sârbă populată de o mare majoritate de albanezi, şi-a proclamat independenţa în 2008, pe care Serbia nu o recunoaşte. Cele două ţări negociază normalizarea relaţiilor lor pe baza unui nou plan al UE, susţinut de Statele Unite, într-un proces frecvent întrerupt de izbucnirea tensiunilor.