Ponderea angajaților din acest sector este uriașă în România. Depășim de trei ori media UE
România este statul membru cu cea mai mare pondere a angajaţilor în sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană. Ponderea din țara noastră este de aproape trei ori mai mare decât media europeană.
Un număr de aproximativ 15,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani erau angajate în anul 2019 în sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană, echivalentul a 8% din totalul persoanelor angajate. Iar România este statul membru cu cea mai mare pondere a angajaţilor, 23%, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Grecia și Polonia, în urma noastră
Alte state membre cu o pondere mare a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Grecia, 18%, şi Polonia, 14%.
La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Luxemburg şi Suedia, ambele cu 3%, urmate de Danemarca, 4%.
Datele Eurostat arată că patru regiuni din România au o pondere ridicată a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente: Nord-Est (44% din totalul persoanelor angajate, cel mai ridicat procent înregistrat în UE), Sud-Vest Oltenia (34% ), Sud-Est (24%) şi Sud-Muntenia (23%).
La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate (46%) dintre persoanele angajate în sectorul de aprovizionare cu alimente lucrau în zootehnie şi culturi de câmp.
Germania face notă distinctivă
Job-urile în fabricarea de produse alimentare erau responsabile pentru 26% din locurile de muncă din sectorul aprovizionării cu alimente, urmate de locurile de muncă în vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi şi ţigări în magazinele specializate (15%), vânzările angro de alimente, băuturi şi ţigări (8%), producţia de băuturi (3%), vânzările angro de materii prime şi animale vii (2%), pescuit şi acvacultură (1%).
Eurostat subliniază că persoanele care sunt angajate în baruri şi restaurante nu sunt incluse în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente.
Datele statistice mai arată că, la nivelul UE, majoritatea (59%) angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt bărbaţi, Germania fiind singurul stat membru unde femeile sunt predominante (52% femei şi 48% bărbaţi).
Distribuţia pe grupe de vârstă
arată că peste o treime (38%) din angajaţii din sectorul de aprovizionare cu alimente din UE au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani, în timp ce persoanele cu vârsta de cel puţin 50 de ani au o pondere de 34% iar tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani au o pondere de 28%.
În marea majoritate (16 din 27) a statelor membre UE, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani aveau cea mai mare pondere în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente, pe primele locuri fiind Bulgaria, Cehia, Spania şi Ungaria, toate cu peste 43%.
În doar cinci state membre (Cipru, Danemarca, Malta, Olanda şi Suedia), tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani au cea mai mare pondere în rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente.
În schimb, în şase state membre UE (Germania, Finlanda, Lituania, Letonia, Portugalia şi Slovenia), persoanele cu vârsta de cel puţin 50 de ani au cea mai mare pondere în rândul angajaţilor în sectorul de aprovizionare cu alimente.
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





