PNL este la un pas să rescrie istoria! Potrivit ultimului sondaj de Este prăpăd în cel mai tare fief al PSD, controlat de zeci de ani de Radu Mazăre și de oamenii apropiați acestuia. În acest moment, Radu Mazăre se află în spatele gratiilor și privește neputincios cum primarul PSD în funcție pierde în fața candidatului PNL la primăria Constanța.
Vergil Chițac are aproape 8 procente în fața lui Făgădău. Din totalul celor care și-au exprimat o opțiune de vot și au declarat că participă sigur la scrutin, 39,3% și-au exprimat intenția de a a vota cu candidatul liberal, Vergil Chițac, iar 31,7% cu social-democratul Decebal Făgădău, arată datele cuprinse în sondajul INSCOP Research, realizat în perioada 2-9 septembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de respondenți.
Un alt aspect important cuprins în sondaj este cel legat de nemulțumirea profundă a constănțenilor față de modul în care a fost administrat orașul. Două treimi din populația municipiului Constanța consideră că lucrurile în oraș se îndreaptă într-o direcție greșită.
Raportat la totalul eșantionului, Chițac se clasează pe primul loc cu 30% dintre opțiuni, urmat de Decebal Făgădău cu 26% și Stelian Ion cu 14,2%.
De asemenea dintre cei 17,9% care declară că nu s-au hotărât, nu merg la vot sau nu răspund, întrebați dacă totuși ar trebui să facă o alegere, cine cred că i-ar putea convinge să-i acorde votul în cazul în care s-ar hotărî să voteze, candidatul liberal Vergil Chițac rămâne prima opțiune a constănțenilor.
Dacă se iau în calcul toți participanții la sondaj care au indicat o opțiune clară de vot , Chițac ar primi 36,5% din voturi, Făgădău 31,7% și Ion 17,3%.
La o prezență la vot mai scăzută, principalii câștigători sunt partidele de dreapta în detrimentul PSD. În plus, dintre cei care nu votează cu actualul primar (adică 73,9% din totalul populației cu drept de vot), 57,4% declară că Vergil Chițac ar avea cele mai mari șanse de a-l învinge pe Decebal Făgădău.
Datele au fost culese de INSCOP Research la comanda PNL, în perioada 2 – 9 septembrie 2020, pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 și peste 18 ani. Metoda de colectare a fost interviuri față în față, iar metoda de cercetare a fost ancheta sociologică pe baza unui chestionar.
