Criza face ca nevoia de consultanţă să devină acută, dar limitează drastic capacitatea managerilor de a accesa asemenea servicii. Companiile străine de profil controlează segmentul proiectelor mari, în timp ce marea masă a consultanţilor luptă pentru supravieţuire.

Peste 90% din firmele de con­sul­tanţă care au răspuns, în oc­tombrie-noiembrie 2008, la chestio­na­rul Asociaţiei Con­sul­tanţi­lor în Management din România (AMCOR) priveau cu op­ti­mism evoluţia pie­ţei. 42% din res­pondenţi previzionau că, în 2009, cifra de afaceri va creşte cu peste 15%. Cele mai multe considerau că sectorul public, infrastructura, industria uşoa­ră, trans­portul şi turismul vor fi princi­palele sectoare de activitate care vor genera creşteri ale veniturilor. În scenariul încăr­cat de optimism erau cuprinse şi programele de instruire, consultanţă în resurse umane, consultanţă pentru dezvoltarea afacerii şi serviciile financiare ca principale servicii din acest domeniu care vor fi solicitate de clienţi.

Cam aşa se vedeau lucrurile la sfârşitul anului trecut, când s-a realizat studiul. Acum, preşedintele AMCOR, Mihai Svas­ta, spune că s-au schimbat multe dintre componentele luate în calcul: „Anul tre­cut, estimam numărul firmelor de consul­tanţă în jurul cifrei de 1.000. Anul acesta, multe au intrat în colaps, din cauza contracţiei pieţei şi a întârzierilor din implementarea proiectelor publice, inclusiv proiectele  de consultanţă conexe infrastructurii, proiectele de asistenţă tehnică, fondurile structurale etc.“

Florin Petean, director executiv la Cen­trul de Dezvoltare Managerială (CDM) din Cluj, consideră că firmele de consul­tanţă mai afectate de criză au fost cele din domeniul managementului, pentru că nu au un impact vizibil imediat asupra fluxului de numerar, din domeniul marketingului şi resurselor umane, pentru că economia este în scădere, dar şi din IT, din cauza diminuării investiţiilor. Reprezentantul CDM Cluj estimează că piaţa de consultanţă a scăzut cu 25-30% faţă de anul trecut. „Sunt zone în care a scăzut şi cu 50%“.

Proiectele mari de consultanţă sunt apanajul companiilor străine

169-34147-capital_22.jpgContracţia economiei a obligat companiile să renunţe la o parte dintre proiectele de consultanţă. În primul rând, s-au tăiat programele „la modă“, de genul  change management, six sigma, unbundling etc., păstrându-se doar cele care ţin de esenţa afacerilor: proiecte de restructurare, controlul costurilor, gestiunea cererii şi a clienţilor. „Firmele nu mai dau bani pentru consultanţă decât pentru a afla noi modalităţi de a face bani, cum să găsească  sau cum să-şi asigure cash-ul şi să reducă costurile“, aflăm de la Stela Paris, directoarea Institutului Educaţional Român. În plus, s-au renegociat bugetele, comisioanele, termenele de plată, ceea ce a determinat suspendarea temporară a activităţii  multor firme de consultanţă.

Pe fondul pierderii multor contracte, în special din sectorul auto sau comercial, consultanţii au sperat într-o reechilibrare a pieţei prin creşterea cererii pe partea sectorului public. Schimbarea administraţiei statului a încurcat însă toate socotelile. Noii şefi au introdus proceduri noi de licitare şi contractare a proiectelor. În opinia preşedintelui AMCOR, cererea de pe piaţa publică se va diminua în acest an, deşi ar fi putut fi un pol important de compensare a contracţiei suferite de sectorul privat. Oricum, aproximativ 80% din marile proiecte publice sunt contractate de firme de consultanţă străine, chiar dacă numărul acestora pe piaţa din România este redus. Firmele autohtone de-abia reuşesc să ocupe o jumătate din piaţă, dar marile proiecte de consultanţă, cum ar fi restructurarea Petrom, a BCR sau a sectoarelor de utilităţi au fost luate tot de firme de consultanţă străine. Firmele româneşti de consultanţă predomină doar în zona clienţilor mici şi mijlocii, deoarece această piaţă este puţin atractivă pentru jucătorii mari din cauze bine ştiute: dezinteresul clienţilor potenţiali,  dar şi capacitatea lor limitată de a cumpăra servicii de profil.

Firmele mici de consultanţă joacă la loteria fondurilor structurale

169-34148-capital_23_1.jpgÎn condiţiile date, fondurile structurale europene (FSE) ar fi putut fi un adevărat balon de oxigen pentru firmele de consultanţă. „Finanţările europene au per­mis reorientarea serviciilor unor companii, inclusiv ale multinaţionalelor, chiar şi ale celor din Big Four, către servicii de asistenţă pentru absorbţia acestora“, comentează Florin Petean. Totuşi, dacă ne uităm pe ultimul raport al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, publicat acum câteva zile, constatăm că doar 5% din alocarea financiară a UE pe 2007-2009 a fost efectiv virată în conturile beneficiarilor. Altfel spus, doar 5% din fondurile structurale alocate au intrat în piaţă.

Telefoanele pe care le-am dat la câteva dintre firmele care acordă asistenţă pentru elaborarea şi depunerea dosarelor în vederea obţinerii unor finanţări din FSE s-au soldat cu refuzul consultanţilor de a face orice fel de comentarii, din lipsă de timp. Pe 20 iulie a fost termenul de depunere a dosarelor pentru mai multe linii de finanţare din cadrul FSE. Asaltate de clienţii dornici să-şi încerce norocul în ultima clipă, firmele de consultanţă de apartament au profitat de moment şi s-au apucat să scrie proiecte contra unor comisioane modice: 2.500 lei. Fără nicio garanţie, desigur, dar cu obligaţia ca, dacă proiectul iese câştigător, beneficiarul fondurilor să angajeze, pe un anumit termen, pe unul sau mai mulţi dintre consultanţii firmei. Aceasta este o for­mu­lă de supravieţuire pentru mulţimea de experţi apăruţi în ultimii ani pe piaţă.

Afacerile şi serviciile conexe încep să migreze masiv în afara UE

169-34149-capital_23_2.jpgFirmele mari, în schimb, au încercat să-şi extindă activitatea în afara ţării. Dacă anul trecut doar 12% din firmele de consultanţă s-au orientat spre expor­tul de servicii, în special în ţările din Europa de Est membre UE (67%) şi în ţările din Eu­ropa Occidentală (42%), în acest an, 41% dintre firmele chestionate de AMCOR consideră că îşi vor extinde activitatea peste hotare, ceea ce reprezintă o creştere importantă. Acum se observă în­să o tendinţă de orientare spre ţările din Europa de Est nemembre UE, ceea ce dovedeşte că marile câştiguri se pot obţine şi pe pieţe mai puţin dezvoltate. Miza financiară este foarte mare, dacă ţinem cont de faptul că onorariul consultanţilor români este, în general, de cinci-şase ori mai mic decât  nivelul onorariilor înregistrate pe cele mai importante pieţe de consultanţă europene (Germania, Marea Britanie, Franţa). Ca reper, onorariile consultanţilor sunt la un nivel similar ce­lor percepute în cazul altor profesii li­be­rale din România (notari, auditori, con­sultanţi în inginerie, arhitecţi). Po­trivit studiului realizat de AMCOR, o ma­re parte a firmelor chestionate spun că au menţinut nivelul onorariilor constant în perioada 2007-2009. Chiar şi aşa, pia­ţa românească de consultanţă a fac­turat anul tre­cut servicii în valoare de 340 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. Ce se va întâmpla anul acesta? Florin Petean este optimist. El spune că firma sa se va strădui să menţină ritmul de creştere de 10%, consemnat anul tre­cut, păstrând o structură a preţurilor mai redusă faţă de competitorii din Bucureşti. Semnalul este clar, chiar dacă doar 2 % din participanţii la studiul AMCOR considerau anul trecut că nivelul onorariilor va scădea în 2009.

169-34151-2223_florinpetean_arh.pers_30.jpgVolumul mare de fonduri structurale europene a condus la apariţia unor servicii de consultanţă de nişă.
Florin Petean, director executiv CDM

Onorariile consultanţilor din România

– Nivelul onorariului diferă atât în funcţie de experienţa consultantului, cât şi în funcţie de renumele firmei de consultanţă din care provine, aria geografică a firmei de consultanţă, complexitatea misiunii de consultanţă etc.

– Pentru consultanţii juniori, onorariul este  de 100-300 euro/zi.

– Pentru consultanţii seniori (inclusiv pentru managerii de proiecte de consultanţă), onorariul este de 300-1.200 euro/zi.

– Onorariile cele mai mari revin acelor consultanţi care oferă servicii de consiliere în probleme strategice, urmaţi de cei care consiliază în domeniul operaţional (inclusiv project management sau IT) şi de consultanţii din domeniul resurselor umane.

Oportunităţi în managementul proiectelor

Scăderea investiţiilor în domeniul privat a dus la scăderea consultanţei tehnice (studii de fezabilitate, studii tehnice), dar nu numai

169-34150-2223_g2_140x40.jpg

Te-ar putea interesa și: