Toata lumea se astepta ca in fuziunea HVB-Banca tiriac austriecii sa fie cei care vor ingloba institutia romaneasca. In realitate, in contabilitate se va intampla exact invers. Explicatia: se scuteste astfel un impozit de trei milioane de euro, potrivit estimarilor Capital.
Aproape intotdeauna, pestele mare inghite pe cel mic si nu invers. In cadrul fuziunii HVB-tiriac, care se va finaliza la sfarsitul lunii august 2006, lucrurile vor sta altfel: Banca tiriac inglobeaza HVB, chiar daca Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) este actionarul majoritar, iar cele doua firme controlate de omul de afaceri Ion tiriac sunt doar actionari semnificativi. Este interesant de urmarit daca acelasi lucru se va intampla si in cazul fuziunii asteptate sa inceapa in toamna: Unicredit – HVB.
Florian Kubinschi, vicepresedinte HVB, explica aceasta stare de fapt prin ratiuni de economie fiscala: “Fiecare banca are in capitalurile sale proprii inglobata o componenta mai mica sau mai mare de rezerve”. Intr-adevar, Banca tiriac are un istoric mai mare in Romania, este o banca mai veche decat HVB Romania si are o parte de mijloace fixe mai mare.
Daca ar fi sa comparam numai numarul de sucursale detinut de banca tiriac, 70, cu numarul sucursalelor HVB, 14. In plus, majoritatea imobilelor in care se afla sucursalele HVB sunt inchiriate, in timp ce in cazul Bancii tiriac proportia este inversata. Analizand bilanturile celor doua banci, se observa clar ca rezervele rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe sunt mult mai mari in cazul Bancii tiriac decat in cazul HVB.
Deoarece in noul Cod fiscal este prevazuta impozitarea acestor tipuri de rezerve in cazul unei fuziuni, cele doua banci au luat decizia ca tiriac sa “inghita” HVB. Impozitarea cu 16% se face pentru institutia care dispare, adica HVB, care are rezerve rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe mult mai mici decat Banca tiriac. Ponderea mijloacelor fixe in totalul rezervelor este de aproximativ 95%, sustine Kubinschi. Potrivit calculelor Capital, “economia” facuta de cele doua banci prin acest artificiu este de aproximativ trei milioane de euro. Din aceleasi ratiuni economice, este de asteptat ca si fuziunea programata sa inceapa in luna septembrie la nivel regional dintre Unicredit si viitoarea HVB tiriac sa se faca in acelasi mod.
Potrivit proiectului de fuziune, HVB se va dizolva fara lichidare, prin transmiterea patrimoniului acesteia catre Banca tiriac, care va prelua toate drepturile si obligatiile HVB Bank Romania. Viitoarea banca va avea urmatorul actionariat: BA-CA – 49,94%, Redrum International Investments – 22,49%, Vesanio Trading LTD – 22,66%, actionari persoane fizice – 4,83%. Proiectul de fuziune a fost realizat pe baza situatiilor financiare ale celor doua banci la data de 31 decembrie 2005.
HVB Bank Romania inregistra la finalul anului 2005 active totale in valoare de 6.312 milioane RON, cu 52% mai mari decat in 2004, si un profit net de 147 milioane RON, cu 62% peste cel din anul precedent. La finalul anului trecut, banca deservea 50.171 de clienti prin intermediul a 14 sucursale, avand 398 de angajati.
Banca tiriac a inregistrat la finalul anului trecut un total al activelor de 3.179 milioane RON, cu 29,79% mai mari decat in 2004, iar profitul net obtinut a fost de 61 milioane RON, in crestere fata de anul precedent cu 12,39%. La sfarsitul lui 2005, banca deservea 724.487 de clienti prin intermediul a 68 de sucursale, avand un numar de 1.191 de angajati.
In acest fel, valoarea cumulata a activelor detinute de cele doua banci la sfarsitul anului trecut a fost de peste noua miliarde RON.
Impozitul pe rezerve, in special pe cele rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, se aplica institutiei care dispare, adica HVB.
Florian Kubinschi,
vicepresedinte HVB
