Pentru al treilea an consecutiv, nivelul de percepţie al corupţiei scade – 50% dintre actorii de pe piaţa din România consideră comportamentul lipsit de etică nejustificat în atingerea obiectivelor financiare. Realizat în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, studiul EY Global Fraud Survey 2016 – Corporate misconduct – individual consequences, la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii, evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat. 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri.

Cu toate astea, creşterea gradului de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită şi corupţie se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% dintre respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita şi corupţia de la locul lor de muncă.

Rezultatele obţinute arată, pentru al treilea an consecutiv, că, în România, percepţia privind mita şi corupţia este în declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenţi consideră că practicile de mită şi corupţie sunt răspândite în mediul de afaceri din ţară, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014) care indică un procentaj mai mare (46%). Aceste rezultate arată o creştere a conştientizării în stimularea acţiunilor preventive de către sectorul public şi cel privat.

Autorităţile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

”Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice”, a spus Kenan Burcin Atakan, EY România.

În ceea ce priveşte percepţia asupra corupţiei în cadrul pieţelor emergente, 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% dintre cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanşeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări. Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde Guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

”Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acţiunile menite să diminueze riscurile de fraudă şi corupţie. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenţie identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deţine sau controlează în final o organizaţie. Ar trebui să avem în vedere că menţinerea unei relaţii de afaceri cu persoane şi entităţi care provin din ţări cu deficienţe strategice în combaterea corupţiei şi a altor infracţiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenţi consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce priveşte riscul de ţară”, a declarat Laura Lică-Banu, senior manager în cadrul EY România.

Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme – 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menţionează ca barieră loialitatea faţă de companie. (Sursa: Agerpres)


Te-ar putea interesa și: